Rezerva Federală a majorat dobânzile pentru prima dată din 2023, în condiţiile în care preşedintele Fed, Kevin Warsh, sfidează apelurile lui Donald Trump pentru reducerea costurilor de împrumut şi încearcă să limiteze şocul inflaţionist declanşat de războiul din Iran, notează FT.
Comitetul Federal pentru Piaţa Deschisă (FOMC) a votat în unanimitate majorarea cu un sfert de punct procentual a dobânzii de politică monetară, până la un interval de 3,75%-4%, în linie cu aşteptările de pe Wall Street.
FOMC a declarat că majorarea „va sprijini revenirea într-un ritm mai rapid” a inflaţiei către ţinta de 2% a Fed — obiectiv pe care banca centrală nu l-a mai atins de cinci ani şi jumătate. „Comitetul va asigura stabilitatea preţurilor”, a adăugat acesta.
Decizia vine în contextul în care Warsh şi ceilalţi membri ai comitetului încearcă să împiedice creşterea preţurilor energiei, declanşată de conflictul din Orientul Mijlociu, să se transforme într-o criză inflaţionistă de amploare. Decizia este luată cu doar câteva luni înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, în care accesibilitatea preţurilor şi costul vieţii vor reprezenta teme importante pentru alegători.
Înaintea reuniunii, investitorii evaluau la peste 90% probabilitatea unei majorări de dobândă, după ce datele privind indicele preţurilor de consum din august au indicat că progresele în readucerea inflaţiei către ţinta Fed au stagnat.
Majorarea dobânzii vine în pofida insistenţelor lui Trump că Fed ar trebui să reducă costurile de împrumut, preşedintele calificând nivelurile ridicate ale dobânzilor drept „ridicole”.
Un nou set de proiecţii privind dobânzile, publicat tot miercuri, a indicat că majoritatea membrilor comitetului se aşteaptă la o nouă majorare cu un sfert de punct procentual înainte de sfârşitul anului.
