Ultima stare de urgenţă din Japonia, aplicată în câteva părţi din ţară, va avea un impact limitat asupra economiei, spun analiştii, conform CNBC.
„Efectul economic al ultimelor măsuri va fi mai mic prin comparaţie cu ultimul episod”, spune Shigeto Nagai, şeful diviziei japoneze de cercetare din cadrul Oxford Economics.
Prima perioadă de stare de urgenţă din arhipelagul nipon a durat aproximativ două luni, din aprilie până la finalul lui mai 2020. Cea mai recentă perioadă de stare de urgenţă, anunţată săptămâna trecută de prim-ministrul Yoshihide Suga, va dura până pe 7 februarie, reprezentând un nou efort de controlare a infecţiilor cu coronavirus.
Japonia a înregistrat până acum peste 290.000 de infecţii cu virusul SARS-CoV-2 şi circa 4.100 de decese, însă ne raportăm în acest caz la o populaţie de 126 de milioane de oameni. Prin comparaţie, România – cu nici 20 de milioane de locuitori – numără peste 680.000 de cazuri de COVID-19 şi aproape 17.000 de morţi, potrivit datelor colectate de Worldometers.
Nagai a citat mai mulţi factori pentru nivelul redus al contracţiei pe care o va suferi economia, incluzând aici faptul că restricţiile aplicate mediului de afaceri iau în vizor doar restaurantele şi barurile din zonele cu o rată îngrijorătoare de infecţie.
„Restricţiile sunt moderate şi afectează în mare parte sectorul de entertainment şi industria de restaurante, adică 3% din PIB”, a declarat Marcel Thieliant, senior economist în divizia japoneză a companiei de consultanţă şi cercetare Capital Economics.
De asemenea, numărul oamenilor care vor lucra de la birou va fi redus cu 70% prin programele de muncă în regim remote, iar şcolile şi grădiniţele vor rămâne deschise de această dată.
„Credem totuşi că starea de urgenţă se va înăspri şi va fi extinsă la nivel naţional, fiind închise toate magazinele şi restaurantele”, spun economiştii din cadrul Capital Economics, adăugând că nivelul de consum va scădea în acest scenariu cu 1,5% în T1 faţă de ultimele trei luni din 2020.
