Business Internaţional

Ţările dezvoltate sau cu ţinte ambiţioase de creştere au sisteme bancare care depăşesc 100% din PIB. România are cel mai mic sistem bancar raportat la PIB din UE, echivalent cu nici jumătate din economie, mai mic chiar şi decât cel al Bulgariei

Ţările dezvoltate sau cu ţinte ambiţioase de creştere au sisteme bancare care depăşesc 100% din PIB. România are cel mai mic sistem bancar raportat la PIB din UE, echivalent cu nici jumătate din economie, mai mic chiar şi decât cel al Bulgariei

Obsesia pentru creştere a Chinei a lăsat în urmă, în criza anterioară, oraşe neterminate, nelocuite, construite pe datorie ieftină. În ultimii ani, încet, acestea au prins viaţă.

Autor: Bogdan Cojocaru

16.07.2020, 23:37 1026

Eforturile economiilor emergente de a le ajunge din urmă pe cele dezvoltate la mărimea economiei şi mai ales la nivelul de trai tensionează uneori până la limite sistemele bancare. China a crescut cu credit pentru a ajunge a doua economie ca mărime din lume, suflând acum în ceafa SUA, ajutată de ceea ce a devenit cel mai mare sistem bancar din lume, cu active echivalente cu 310% din PIB în 2019.

Liderii turci presează băncile locale să accelereze creditarea pentru a scoate economia din criză. Înainte de actualele turbulenţe, guvernul avea în plan aducerea Turciei printre primele zece economii ale lumii până în 2023, cu dublarea PIB-ului de la 1.000 de miliarde de dolari în 2014 la 2.000 de miliarde de dolari în 2023. Activele bancare totale din Turcia echivalează cu 104% din PIB, potrivit datelor Federaţiei Bancare Europene. Până la actuala criză, Polonia nu a cunoscut recesiunea după căderea comunismului şi a crescut continuu pentru a ajunge cea mai mare economie est-europeană. Mărimea sectorului bancar este chiar mică, raportată la PIB, dacă este comparată cu cele ale altor state din Uniunea Europeană, însă atinge 90% din PIB.

Cât despre România, ţara deţine ultimul loc în UE şi în regiune în ceea ce priveşte nivelul activelor sectorului bancar raportate la PIB, respectiv 47,2% (T3/2019), comparativ cu 97% în Bulgaria şi 138% în Cehia, arată BNR. Bulgaria este cea mai săracă ţară din Uniune, una masiv depopulată, dar care recent a făcut paşi decisivi spre adoptarea euro. Cehia este cea mai dezvoltată economie din fostul bloc comunist est-european. România este considerată a doua cea mai săracă economie din spaţiul comunitar.

În ceea ce priveşte Europa dezvoltată, se poate observa că în majoritatea ţărilor activele sectorului bancar sunt cel puţin la nivelul PIB-ului. În Germania, valoarea este dublă, iar în Franţa şi Spania triplă. În Grecia, Italia şi Portugalia, raportul active bancare/PIB este de 1,6-2,1 (BCE, 2016). Dincolo de UE, în Rusia, ponderea activelor bancare în PIB este de aproximativ 90%.

De aici se poate trage concluzia că un sistem bancar dezvoltat, adică o intermediere financiară mare, este necesar pentru ca o economie să ajungă la un anumit nivel de creştere sau de dezvoltare. Însă în caz de criză contează mai mult soliditatea sistemului decât mărimea acestuia, după cum a constatat un studiu al băncii centrale olandeze. Cazul Ciprului, cu un sistem bancar supradimensionat, este binecunoscut. Criza financiară globală din 2008 şi criza datoriilor suverane care a urmat au distrus băncile cipriote, iar economia a intrat în faliment. În 2012, anul de dinaintea crizei, activele sectorului bancar cipriot echivalau cu 660% din PIB-ul ţării. Dar la fel de celebru este şi cazul Greciei, a cărei economie încă nu s-a vindecat complet după cumplita recesiune provocată de criza datoriilor suverane. Recesiunea a distrus un sfert din economia elenă, pierdere greu de recuperat. Irlanda, Italia, Portugalia şi Spania s-au dovedit a fi, de asemenea, extrem de vulnerabile.

În prezent, îngrijorări majore ridică sistemul bancar chinez. Activele au crescut de la 240% din PIB în 2012 la 310% din PIB. Prea rapid şi cu prea puţine efecte de consolidare a economiei, cred specialiştii guvernului american.

În ultimul deceniu, sectorul bancar din China a crescut de patru ori, de la 10.200 miliarde de dolari în 2009 la 41.600 miliarde de dolari la sfârşitul anului 2019, pentru a ajunge acum cel mai mare din lume, scriu economiştii guvernului american.

Cu toate acestea, această expansiune nu a fost asociată cu o creştere economică proporţională în aceeaşi perioadă.

Produsul Intern Brut al Chinei a crescut cu doar 9.200 miliarde de dolari între 2009 şi 2019, iar ritmul de creştere a încetinit semnificativ, atingând deja înainte ca pandemia de Covid-19 să lovească, cel scăzut nivel din ultimii 29 de ani.

Această nepotrivire dintre expansiunea sectorului bancar şi decelerarea creşterii economice reflectă scăderea eficienţei în alocarea resurselor financiare pe măsură ce creditul nou provoacă diminuarea profiturilor economice.

La suprafaţă, China are un sistem financiar bine dezvoltat şi divers. În ianuarie 2020, bursele din Shanghai şi Shenzhen aveau o capitalizare de piaţă combinată de 8.500 miliarde de dolari, ceea ce face din China cea de-a doua cea mai mare piaţă de acţiuni din lume după Statele Unite. Pe lângă bănci, o gamă largă de instituţii financiare - inclusiv brokeraj, companii de leasing financiar, companii fintech, etc. - sunt active pe piaţa financiară a Chinei. În ciuda acestei diversităţi aparente, băncile comerciale domină covârşitor sectorul financiar al Chinei, reprezentând peste 80% din totalul activelor deţinute de instituţiile financiare chineze, şi au oferit 67,8% din creditul total pentru economie în 2019. În plus, deşi există peste 4.000 băncile comerciale, cele mai mari şase bănci de stat - Industrial and Commercial Bank of China (ICBC), China Construction Bank, Bank of China, Agricultural Bank of China, Postal Savings Bank of China şi Bank of Communications ñ deţin 47%, sau 15.900 miliarde de dolari, din toate activele băncilor comerciale. Acestea sunt urmate de 12 bănci pe acţiuni, care deţin un procent suplimentar de 21% din totalul activelor bancare comerciale. Există, de asemenea, o multitudine de instituţii bancare regionale cu diverse structuri de proprietate, inclusiv 134 bănci comerciale urbane, în jur de 1.400 bănci comerciale rurale şi mii de cooperative de credit rurale. Datele publicate de Moody’s şi Bank for International Settlements sugerează că serviciile bancare din umbră reprezentau 24% din totalul datoriei sectorului nefinanciar din China în trimestrul al treilea al anului 2019 şi erau echivalente cu aproximativ 60% din PIB-ul Chinei, sau în jur de 8.300 miliarde de dolari. Banca centrală a Australiei a calculat că înainte de criza din 2008-2009 procentul era de aproximativ 5% din creditul nefinanciar.

AFACERI DE LA ZERO