• Leu / EUR4.7274
  • Leu / GBP5.1683
  • Leu / USD4.2601
Business Internaţional

Ţările din Balcanii de Vest: cât de departe sunt de Uniunea Europeană şi cât de aproape le vrea UE? Serbia, Albania, Kosovo şi Macedonia sunt în pragul unui război comercial

Ţările din Balcanii de Vest: cât de departe sunt de Uniunea Europeană şi cât de aproape le vrea UE? Serbia, Albania, Kosovo şi Macedonia sunt în pragul unui război comercial

Oraşul istoric bosniac Mostar, asediat pe rând în perioada 1992-1994 de Armata Populară Iugoslavă şi de Consiliul de Apărare Croat. Urmele războiului sunt încă vizibile (dreapta sus - urmele unui tir de mitralieră), dar oraşul renaşte şi se modernizează, ajutat de turism.

Autor: Bogdan Cojocaru

11 iul 2019 1911

Ţările din Balcanii de Vest sunt pe punctul de a porni un război comercial. Iar istoria, chiar şi cea recentă, arată cât de greu le este acestor naţiuni să trăiască în pace una cu alta. Au ele loc în UE? Şi cât de dispuse sunt statele comunitare să le accepte?

Albania şi Macedonia de Nord au fost recunos­cute for­mal drept state candidate la intrarea în UE, Bosnia şi Herţegovina şi Kosovo sunt candidate potenţiale, în timp ce Serbia şi Muntenegru sunt deja în negocieri de aderare. Serbia, Albania, Kosovo şi Macedonia de Nord sunt în pragul unui război comercial. Regiunea a văzut conflicte mult mai grave.

Săptămâna aceasta s-au împlinit 24 de ani la ma­sa­crul din Srebreniţa, Bosnia, cel mai mare genocid din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial şi un simbol al urii interetnice. Masacrul de pe podul de la Visegrad, asediul Sarajevo, cel mai lung din is­toria militară modernă, atacul de Crăciun asupra Kravica, masacrul de la Vukovar, crimele de război din Kosovo - atrocităţile au fost multe în războaiele din timpul destrămării Iugoslaviei. Preşedintele Serbiei este Aleksandar Vucic, şef de informaţii al lui Slobodan Miloşevici, fostul preşedinte al Serbiei şi Iugo­sla­viei, condamnat pentru crime împotriva umanităţii. 

Aderarea la Uniunea Europeană este pe agenda lide­rilor din ţările din Balcanii de Vest - Albania, Macedonia de Nord, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Serbia şi Muntenegru -, iar lărgirea fizică a Uniunii, sau doar a influenţei acesteia, este un subiect cu care se împăunează unii dintre liderii din spaţiul comu­ni­tar. Chestiunea integrării în UE este adesea folosită de elitele locale pentru a-şi consolida propria putere, scrie pentru Deutsche Welle Ivaylo Ditchev, profesor de antropologie culturală la Universitatea din Sofia. Naţionalismul agresiv politic a căpătat şi nuanţe comerciale.

Serbia, Albania, Kosovo şi Macedonia de Nord au ridicat bariere în calea comerţului şi afacerilor reciproce, scrie Tirana Times. În cel mai recent episod al acestui război comercial, Macedonia a decis să blocheze peştele viu importat din Kosovo. Guvernul de la Skopje a tras la sigur: Macedonia de Nord era una dintre cele mai importante pieţe pentru vânzarea peştelui viu al producătorilor din Kosovo. Macedonia s-a alăturat astfel Bosniei, Serbiei şi Alba­niei în grupul membrilor CEFTA care nu respectă acordurile de comerţ liber cu Kosovo. Importul de peşte a fost întrerupt când acesta înregistra o creştere puternică. Macedonia cere o taxă de 700 de euro pentru fiecare transport de peşte viu din Kosovo. Guvernul kosovar, la rândul lui, a impus o taxă de 100% pe bunurile din Serbia, tensionând relaţiile dintre cele două state. Oficiali din ambele tabere au promis măsuri dure. Preşedintele sârb Vucic a declarat că ţara sa va răspunde pe măsura provocării, în timp ce preşedintele kosovar Hashim Thaci a spus că „vrem să clarificăm o dată pentru totdeauna raportul nostru ca stat cu Serbia, ceea ce nu poate fi obţinut decât printr-un dialog care are un program clar, obiective precise, garanţii şi sprijin internaţional, din partea SUA şi în primul rând din partea UE“. El a subliniat că ultimele evenimente nu ajută mersul în această direcţie. Serbia şi alte câteva state UE nu recunosc Kosovo ca stat independent. În unele zone din Kosovo se simte lipsa acută a produselor sârbeşti, de la lapte la detergenţi. Premierul Ramush Haradinaj a declarat că Belgradul intenţionează să retragă bunuri pentru a produce o catastrofă umanitară. Parcursul european al Balcanilor de Vest nu este blocat doar de probleme interne ale regiunii.

România, ocupând preşedinţia Consiliului Uniu­nii Europene, a făcut o prioritate din parcursul euro­pean al statelor din Balcanii de Vest. La fel va face şi Croaţia când va prelua preşedinţia pentru perioada ianuarie - iunie 2020. Guvernul de la Sofia se prezintă ca un campion al Balcanilor de Vest şi cu toate aces­tea un incident mărunt l-a făcut pe vicepremierul naţio­nalist şi ministru al apărării Krasimir Karakachanov să ameninţe cu blocarea aderării la UE a Macedoniei de Nord. Motivul? Guvernul de la Skopje nu recunoaşte că Gotse Delcev, unul din eroii re­vo­luţionari de la sfârşitul secolului XIX, a fost bul­gar. O comisie comună ar trebui să rezolve problema is­torică. În acest caz, nu comerţul şi nici proiectele internaţionale, investiţiile sau siguranţa stau în calea procesului de aderare la UE, ci apartenenţa la o naţiune a unei personalităţi istorice. De aceea nu este de mirare că Sofia şi Skopje, aflate la doar 245 de kilometri distanţă una de alta, nu sunt legate prin linii de cale ferată. În timpul disputei, naţionaliştii bulgari au lăudat eroismul grecilor, spunând că aceştia şi-au apărat interesul naţional forţând Skopje să schimbe numele ţării şi să renunţe la toate pretenţiile istorice.

Problemele sunt mai mari în inima Balcanilor. În Bosnia există un adevărat apartheid. Acolo sunt trei principale comunităţi etnice: bosniacii de origine musulmană, sârbii ortodocşi şi croaţii catolici.

În şcoli se ţin lecţii de istorie diferite. Pentru elitele balcanice, integrarea în UE pare mai degrabă un instrument pentru consolidarea puterii. Pentru ele, opoziţia faţă de ţara vecină este o cale de a compensa lipsa identităţii de clasă tradiţionale, a ideologiilor consistente şi a politicilor independente. Elitele din Balcani nu au vreun interes real în a renunţa la graniţe. Din contră, cele mai multe afaceri se bazează pe sprijinul naţional şi pe protecţionism.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7274
Diferență: -0,0211
Ieri: 4.7305
Azi: 4.2601
Diferență: 0,0611
Ieri: 4.2682
Azi: 5.1683
Diferență: 0,1434
Ieri: 5.1654
Azi: 4.3460
Diferență: -0,0782
Ieri: 4.3593