• Leu / EUR4.9454
  • Leu / GBP5.7743
  • Leu / USD4.8344
Business Internaţional

Tarile est-europene majoreaza dobanzile pentru a combate inflatia si a atrage investitorii

Tarile est-europene majoreaza dobanzile pentru a combate inflatia si a atrage investitorii

Andras Simor, guvernatorul bancii centrale a Ungariei, a majorat dobanda la 8%, ceea ce creste atractivitatea pentru investitii

04.04.2008, 14:34 29

Prin majorarea dobanzilor se incearca stoparea cresterii inflatiei si aprecierea monedelor nationale in comparatie cu cea europeana, in conditiile in care pe pietele financiare apar tot mai multe intrebari cu privire la posibilitatea ca aceste tari sa nu mai poata sustine cresterea economica bazata pe imprumuturi, scrie The Wall Street Journal.
Romania a decis majorarea dobanzii de referinta la 9,5%, in principal pentru a sustine aprecierea leului fata de euro. Decizia de majorare a venit la doar o zi dupa ce banca centrala a Islandei a anuntat o majorare a ratei dobanzii de referinta cu 1,25%, la nivelul de 15%. Moneda nationala islandeza, coroana, s-a depreciat constant fata de euro in ultima perioada. La fel au procedat si bancile centrale ale Poloniei si Ungariei.
Decizia statelor europene de majorare a ratelor dobanzii contrasteaza cu politica monetara adoptata de Statele Unite, Fed luand hotararea de a micsora ratele dobanzilor pentru a putea face fata crizei financiare cauzate de prabusirea pietei creditelor ipotecare subprime, precum si de a evita o eventuala recesiune economica.
In ciuda riscului de incetinire a ritmului de crestere economica, tot mai multe state fost comuniste din estul Europei, precum si din alte regiuni, ca Turcia de exemplu, au nevoie de o rata a dobanzii ridicata pentru a atrage cat mai multe investitii straine, dar si credite in moneda straina. Atragerea de lichiditati din exterior este necesara pentru diminuarea deficitului de cont curent, indicator care exprima diferenta dintre intrarile de capital prin comert, investitii si servicii si iesirile de capital dintr-o economie nationala.
"Asemanarea dintre toate aceste state este ca in continuare sunt dependente de finantarile externe", a declarat Reinhard Cluse, analist economic specializat pentru regiunea est-europeana in cadrul UBS. "Atragerea de lichiditati externe s-ar putea dovedi insa extrem de dificila, mai ales acum, intr-o perioada in care investitorii nu-si mai asuma riscuri foarte mari, iar conditiile de finantare se deterioreaza", a continuat el.
Economistii sunt insa de parere ca riscul la care se expune fiecare stat in parte este diferit, in functie de necesitatile de finantare externa ale acestuia, precum si de dependenta de creditele pe termen scurt si volatilitatea schimbului valutar. Printre statele cu un grad ridicat de risc se numara Islanda, Turcia, Ungaria, Romania si cele trei state baltice, Letonia, Lituania si Estonia.
Celelalte state din regiune, ca Polonia, Slovacia, Cehia sau Rusia, inregistreaza o situatie ceva mai buna, riscul de a fi grav afectate de criza economica internationala fiind ceva mai scazut. Nivelul investitiilor straine directe, in special in cazul Rusiei, bazandu-se foarte mult pe exportul de petrol si gaze, este unul extrem de ridicat.
Insa statele care inregistreaza mari deficite de cont curent ar putea sa fie serios afectate de criza economica, daca monedele lor nationale continua sa se deprecieze. Numarul creditelor contractate in moneda straina din aceste state este extrem de mare. In Ungaria de exemplu, pentru creditele ipotecare este preferat francul elvetian, dobanda redusa pentru acest tip de credit fiind avantajoasa. "Totul mergea bine pana la aparitia crizei creditelor", a declarat Gyula Toth, analist al Unicredit din Viena. Deprecierea forintului maghiar din ultimele luni a dus la majorarea ratelor creditelor ipotecare, precum si la incetinirea cresterii economice.
Banca centrala a Ungariei a decis majorarea dobanzii la 8%, ceea ce creste atractivitatea pentru investitii si duce implicit la cresterea cererii de moneda nationala.
In Romania, Bulgaria si tarile baltice, cresterea economica extrem de mare, datorata cresterii importurilor si a investitiilor imobiliare a facut ca gradul de indatorare externa sa creasca. Anul trecut, deficitul de cont curent al Romaniei era echivalentul a 14% din Produsul Intern Brut, in timp ce deficitele din Bulgaria si Letonia se ridicau la aproximativ 20% din PIB.
Multi analisti sunt insa de parere ca astfel de niveluri ale deficitelor de cont curent din statele est-europene nu pot ramane in continuare atat de ridicate, cu atat mai mult cu cat acordarea de credite ieftine este pe cale de disparitie.
In asemenea situatii, economiile acestor state vor fi nevoite sa adopte masuri drastice de redresare, precum majorarea dobanzii de referinta pentru scaderea consumului, a importurilor si a inflatiei. In cel mai rau caz insa, investitorii straini si-ar putea pierde increderea in monedele nationale, ceea ce ar putea genera aparitia unei crize de indatorare a populatiei.
Cu toate acestea, economistii sunt insa de parere ca o asemenea situatie, asemanatoare crizelor de pe pietele emergente din Asia de Sud-Est si America Latina, poate fi evitata.
"Suntem cat se poate de optimisti in ceea ce priveste evolutia benefica a acestor economii", a declarat Neil Shearing, analist al firmei de consultanta Capital Economic din Londra.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9454
Diferență: 0,0101
Ieri: 4.9449
Azi: 4.8344
Diferență: 0,5324
Ieri: 4.8088
Azi: 5.7743
Diferență: -0,1763
Ieri: 5.7845
Azi: 4.9860
Diferență: 0,1808
Ieri: 4.9770