• Leu / EUR4.9461
  • Leu / GBP5.7088
  • Leu / USD4.7286
Business Internaţional

Ţările europene cu probleme fac paşi îndrăzneţi pe pieţele de finanţare şi reîncep să se îndatoreze, deşi datoriile nu le-au scăzut în criză, ci riscă să crească din cauza deflaţiei

Ţările europene cu probleme fac paşi îndrăzneţi pe pieţele de finanţare şi reîncep să se îndatoreze, deşi datoriile nu le-au scăzut în criză, ci riscă să crească din cauza deflaţiei

Autor: Bogdan Cojocaru

12.01.2014, 21:30 745

Scăderea randamentelor obligaţiu­nilor suverane, adică ale costu­rilor de finanţare, ajută în teorie la stimularea creşterii economice în Spania, Portugalia, Irlanda şi Grecia prin ieftinirea creditării pentru afaceri şi prin reducerea nevoii de măsuri de austeritate care ar reteza şi mai mult puterea de cumpărare a populaţiei.

„PIIGS (porcii, în traducere din engleză) pot acum zbura“, descrie situaţia Holger Schmieding, analist la banca Berenberg, folosind un acronim pe care criticii îl folosesc pentru grupul de ţări Portugalia, Irlanda, Italia şi Grecia, ţări aflate la periferia zonei euro şi sever lovite de criza datoriilor suverane, scrie Bloomberg.
 

Grecia este îndrăzneaţă

Yieldurile obligaţiunilor spaniole cu scadenţa la cinci ani s-au redus săptămâna trecută pe piaţa secundară la 2,23%, cel mai redus nivel de după ce această ţară a intrat în zona euro.

Spania a ieşit recent din programul de bailout destinat băncilor. Economia spaniolă, devastată de prăbuşirea pieţei imobiliare, a ieşit din recesiune în al treilea trimestru al anului trecut.

Irlanda s-a împrumutat tot săptămâna trecută fără probleme prin prima emisiune de obligaţiuni după ce ţara a ieşit din programul de bailout general. De ase­menea, Portugalia va ieşi în mai din programul de asistenţă financiară externă, dar această ţară se finanţează deja de un an de pe pieţele externe. Italia nu a încetat în timpul crizei să se împrumute pe pieţe, însă costurile de finanţare au ajuns aproape de cota de pericol.

Cererea pentru obligaţiunile zonei euro vine în mare parte de la investitorii care caută câştiguri mai mari pentru banii lor, consideră analiştii.

„Irlanda, Portugalia şi Spania măr­şăluiesc înainte deoarece şi-au făcut temele, au trecut prin programele de bailout, şi-au implementat reformele, şi încă din timp“, a remarcat Christian Schulz, economist la Berenberg, citat de AFP.

În Grecia, ministrul de finanţe Yannis Stour­naras, încurajat de îmbunătăţirea si­tua­­ţiei de pe pieţele de obligaţiuni şi de perspectiva re­venirii economiei pe creştere anul acesta - economia elenă nu a mai crescut din 2007 -, a declarat că Grecia ar putea vinde obligaţiuni în a doua parte a acestui an. Accesul Greciei la pieţele de finanţare internaţionale este blocat din 2010. Randamentul obligaţiunilor greceşti cu scadenţa la 10 ani a scăzut de la 44% în martie 2012 la 7,6% săptămâna trecută.
 

Puterea cuvintelor lui Draghi a adus pace pe pieţele de finanţare

Tot acest progres se datorează preşedintelui Băncii Centrale Europene Mario Draghi, care de 18 luni doar prin cuvinte a ţinut sub control pieţele financiare şi le-a dat politicienilor europeni mai mult timp să rezolve problemele structurale ale economiilor, notează The Guardian. Prin legendarul discurs rostit în vara trecută, în care a promis că „va face tot ce-i stă în putere“ pentru a proteja zona euro, Draghi a prevenit ca Italia şi Spania să fie înghiţite de criza datoriilor.

Săptămâna trecută preşedintele BCE a asigurat că banca va menţine relaxată politica monetară atât timp cât va fi posibil şi că va acţiona mai agresiv dacă va fi necesar. Motivul pentru care Draghi a ieşit cu un nou discurs este uşor de intuit. Revenirea economiilor din zona euro este practic invizibilă, şomajul este la cote record şi, mai grav, excesul de capacitate şi puterea euro împing zona euro spre deflaţie, termen care descrie declinul general al preţurilor.


 

Cercul vicios al deflaţiei

La prima vedere, preţurile mai mici ar trebui să fie ceva bun, în special pentru populaţie, care astfel ar putea cumpăra mai mult, şi deci aduce mai multă lichiditate în economie.

Însă deflaţia generală, manifestată la nivelul întregii economii, este periculoasă deoarece alimentează forţe care opresc activitatea economică. De asemenea, de­flaţia este îngrijorătoare pentru că este mai greu de combătut decât inflaţia, care poate fi controlată simplu prin majorarea do­bânzilor.

Spre exemplu, Japoniei i-a luat un deceniu pentru a ieşi din ciclul deflaţionist. Scăderea deflaţionistă a preţurilor este periculoasă deoarece când preţurile scad populaţia are tendinţa de a amâna achiziţiile în aşteptarea unor preţuri şi mai mici. Pe mă­sură ce cheltuielile se diminuează, scad şi veniturile afacerilor, condiţii în care in­vesti­ţiile companiilor scad, numărul locurilor de muncă de reduce, iar încasările statului din taxele plătite de companii scad şi ele. În cele din urmă, afacerile mai fragile dau faliment.

Deflaţia este periculoasă şi pentru că face ca datoriile, atât cele suverane, cât şi  cele ale companiilor şi populaţiei, să crească, forţând datornicii să-şi con­centreze puterea financiară pe plata datoriilor, şi nu pe achiziţii şi investiţii. Toate acestea duc la şubrezirea economiei.

Înflaţia de bază (costul traiului excluzând alimentele şi combustibilul) din zona euro este la minimul record de 0,7% şi pe curs descendent, în condiţiile în care puterea euro reduce preţul importurilor. În patru state din zona euro (din totalul de 18) – Grecia, Spania, Portugalia şi Cipru – in­flaţia de bază este deja negativă. Ţinta urmărită de BCE este de puţin sub 2%.

În SUA, riscurile deflaţioniste au fost combătute prin reducerea dobânzilor şi injectarea a zeci de miliarde de dolari în fiecare lună în economie de la începerea crizei. Aceeaşi strategie a fost adoptată şi de Marea Britanie şi de Japonia.

 

Şeful miniştrilor de finanţe din zona euro nu este îngrijorat de deflaţie şi crede că preţurile vor începe curând să crească mai puternic

Inflaţia îngrijorător de redusă din zona euro a trezit temeri privind apariţia deflaţiei, dar de fapt acesta este un semn că economiile îşi revin din criză, a declarat preşedintele  Eurogroup Jeroen Dijsselbloem (foto) pentru postul american de televiziune CNBC.

„Inflaţia relativ scăzută din prezent face parte din faza în care ne aflăm acum, anume rezolvarea problemelor macroeconomice. Dacă îţi întăreşti competitivitatea, dacă reuşeşti să aduci la normal costurile cu forţa de muncă – iar mai multe ţări din zona euro fac exact acest lucru –, inevitabil ajungi la inflaţie scăzută“, a spus Dijsselbloem.

Însă inflaţia slabă face, de fapt, parte din etapa de revenire economică şi de restructurare şi este inevitabilă, a precizat oficialul. Dijsselbloem a asigurat că preţurile vor începe curând să crească mai puternic.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.01.2014

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9461
Diferență: 0,0142
Ieri: 4.9454
Azi: 4.7286
Diferență: -0,291
Ieri: 4.7424
Azi: 5.7088
Diferență: -0,7597
Ieri: 5.7525
Azi: 4.9311
Diferență: -0,3133
Ieri: 4.9466