În prima săptămână de război în Orientul Mijlociu, cotaţiile petrolului Brent, referinţa pentru piaţa internaţională, inclusiv pentru cea europeană, au crescut de la 72 de dolari pe baril la aproape 90 de dolari pe baril. Preţul gazelor naturale aproape că s-a dublat pe pieţele europene. În Europa de Est, carburanţii s-au scumpit fără ca guvernele să se grăbească să implementeze mecanisme de control. Pentru est-europeni, războiul din Golful Persic se simte în primul rând la pompă.
Teama este că se va simţi şi în facturile la energie. Amintirea crizei şi a valului istoric de inflaţie care a urmat întreruperii livrării de gaze ruseşti este vie. România nu şi-a revenit nici până acum, având cea mai ridicată inflaţie din UE şi cele mai mari dobânzi din regiune. Analiştii şi autorităţile asigură că o criză cu forţa celei anterioare nu se va repeta. Europa şi regiunea sunt mai bine pregătite pentru atenuarea şocurilor energetice.
Însă războiul din Iran şi efectele sale au prins economiile est-europene pe poziţii diferite. Unele stau mai bine, altele mai prost. Ungaria şi România stagnează, cu presiunile inflaţioniste încă ridicate. Cehia şi mai ales Polonia defilează. Logic, o economie mai puternică, mai plină de viaţă, va suporta orice criză mai bine.
În Ungaria, ţara est-europeană cu cea mai instabilă monedă, forintul a încheiat săptămâna trecută în depreciere, atingând minimul ultimelor şase luni faţă de euro. Moneda maghiară tatona vineri pragul psihologic de 400 de unităţi pentru un euro, potrivit Portfolio.hu. Săptămâna trecută, forintul şi-a pierdut peste 6% din valoare faţă de dolar, redevenit după izbucnirea războiului activ de adăpost. De la începutul anului, în raport cu euro scăderea este de 2%.
Forintul este până acum moneda est-europeană cea mai afectată de războiul din Golful Persic. Pierderile zlotului sunt de 1,5% de la începutul anului, iar cele ale coroanei cehe de 1%. Vineri, leul evolua în ton cu zlotul şi coroana, depreciindu-se doar uşor şi lăsând moneda maghiară în urmă.
De fapt, forintul este printre cele mai afectate monede de pe piaţa valutară globală de bombardamentele din Orientul Mijlociu. De vină este în primul rând reducerea toleranţei la risc a investitorilor. În vremuri liniştite, aceştia au căutat să profite de dobânzile mari din Ungaria. Acum caută să fugă. Dar sunt şi alţi factori. Moneda maghiară este prin natura ei instabilă. Când dolarul creşte, ea tinde să scadă, şi invers. Apoi, economia maghiară are slăbiciunile ei. Inflaţia din Ungaria este a doua ca mărime din regiune, după cea din România.
Criza actuală creează presiuni inflaţioniste. Analiştii de la ING au calculat că majorarea cu 10% a cotaţiilor petrolului ar creşte inflaţia din Ungaria cu 0,45 de puncte procentuale. În cazul României, creşterea ar fi de 0,5 puncte procentuale într-un orizont de 6-12 luni. Sub acest aspect, din regiune România şi Ungaria sunt cele mai vulnerabile la efectele războiului din Golf asupra preţurilor ţiţeiului şi energiei.
La impactul creşterii cotaţiilor petrolului se adaugă şi şocul scumpirii gazelor naturale. La Ungaria, ponderea importurilor nete de energie în PIB este de 4,6%, conform calculelor ING. La România, ponderea este de 2,6%, cea mai mică din Europa de Est. Spre comparaţie, în cazul Poloniei cota este de 4%, iar în cel al Cehiei, de 3,4%.
Totuşi, niciunul dintre aceste state nu se poate compara cu Turcia: ponderea importurilor nete de energie în PIB este de 6,2%, iar majorarea cotaţiilor petrolului cu 10% ar aduce la inflaţie un plus de 1,1 puncte procentuale. Turcia suferă de inflaţie cronică. Banca centrală turcă a cheltuit zilele acestea 12 miliarde de dolari pentru a proteja lira de turbulenţele create de războiul din Golf.
Deprecierea monedei este problematică în special pentru economiile cu deficite mari. Ungaria este o astfel de economie. Nici România nu este departe. Deprecierea monedei tinde să creeze inflaţie. Iar de inflaţie depinde politica monetară a băncilor centrale, adică preţul creditului.
Cu inflaţia adusă de câteva luni sub control, banca centrală a Poloniei şi-a permis ca săptămână trecută, în pofida războiului, să scadă dobânzile. Însă cei care decid politica monetară au avertizat că ciclul de relaxare va fi pus pe pauză din cauza războiului. Şi astfel devine evident cu conflicul din Golf influenţează politica monetară şi dobânzile în Europa de Est şi implicit creşterea ecoonomică.
Dobânzile mici tind să stimuleze creşterea economică, iar o ţară are dobânzile mici când inflaţia este sub control. Banca centrală maghiară nu a mai scăzut dobânzile de mult timp, iar în Ungaria luna viitoare vor fi alegeri parlamentare considerate cruciale pentru soarta politică a premierului Viktor Orban şi a partidului său, FIDESZ.
Banca centrală este condusă de un apropiat al premierului. Orban vrea dobânzi mici, iar ieftinirea creditului i-a da un avantaj în alegeri. Economia nu-i oferă nimic în acest sens.
Vineri au venit de la Eurostat rezultatele privind evoluţiile economiilor europene de anul trecut. Ungaria abia s-a urnit – un avans de doar 0,4%, mai rapid doar decât cel al Germaniei şi Finlandei, de 0,2%. România a înregistrat un avans de 0,7%. În schimb, Polonia este campioana europeană la creştere, cu un salt de 3,6%.
Rezultate mai bune au avut Cipru, Malta şi Irlanda, dar acestea sunt economii atipice. Spre exemplu, PIB-ul Irlandei reflectă în mare parte manevrele financiare efectuate de mari corporaţii. Cehia este prezentă cu un avans de 2,6%. Spania, campioana şi revelaţia zonei euro, a urcat cu numai 2,8%.
