Adesea, într-un mediu economic internaţional ultracompetitiv, cum este cel din prezent, guvernele favorizează anumite companii, afaceri, industrii şi participanţi la economie pentru a se asigura că ţara rămâne competitivă şi relevantă cel puţin la nivel regional. Exceptarea de la plata taxelor este cel mai la îndemână instrument. Este o pierdere de resurse care în teorie va fi fi compensată prin valoarea adusă de cei favorizaţi.
Având în vedere tendinţele demografice negative dintr-o bună parte a lumii, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei în Europa de Vest şi depopularea în Europa de Est, cele mai grele bătălii pentru competitivitate se anunţă a fi, sau ar trebui să fie, pentru ceea ce devine cea mai valoroasă resursă, omul. Statele occidentale, mai bogate, mai atrăgătoare, pot importa oameni. Şansa economiilor est-europene este fie să-i producă, fie să accelereze dezvoltarea. Prima opţiune pare mai simplă. Însă nimeni nu poate garanta că într-o Europă care preţuieşte libertăţile tinerii vor rămâne la ei în ţară, că ei nu vor deveni încă o pierdere de resurse. Dar, orice ar alege, tinerii trebuie ca mai întâi să existe.
Când la începutul anului premierul maghiar Viktor Orban a anunţat cel mai îndrăzneţ pachet de reforme de protecţie socială din Europa, vestea a făcut înconjurul continentului. În centrul acestor reforme stă exceptarea pe viaţă de la plata impozitului pe venit pentru mamele cu doi, trei şi mai mulţi copii. Criticii au spus că este vorba de un model comunist menit să creeze „mame eroine“, femei producătoare de copii care vor trăi numai din asta. Însă ce a propus Orban atunci a fost dat ca exemplu pozitiv din Marea Britanie şi până în Turcia. Până la urmă, exceptarea de la plata impozitului pe venit pentru mame este un efort minim din partea statului, mai ales având în vedere explozia costului vieţii în UE şi în alte părţi după pandemia de COVID-19 şi venirea crizei energiei. Între timp, acest program a fost extins în Ungaria. Iar măsuri similare a adoptat şi guvernul Poloniei.
În februarie anul acesta, guvernul maghiar a anunţat că de la 1 octombrie mamele cu trei copii nu vor mai plăti impozit pe venit. Este vorba de 250.000 de femei. De asemenea, pentru mamele cu doi copii, exceptarea se va face treptat, pe parcursul a patru ani, în funcţie de vârstă. În 2026, niciunei mame de până la 30 de ani statul nu-i va mai cere impozit. Mamele în vârstă de până la 40 de ani cu doi copii nu vor mai plăti începând din 2026, iar cele de 40-50 de ani vor fi exceptate din 2027. În 2028 vine rândul categoriei de vârstă 50-60 de ani. Pentru mamele de peste 60 de ani cu doi copii, exceptarea va fi introdusă din 2029. După cum se poate observa, sunt încurajate mai ales mamele tinere. Logica spune că o femeie tânără poate avea mai mulţi copii. Aceste măsuri fiscale „unice în Europa“, după cum le-a descris guvernul maghiar, au fost extinse astfel încât de la 1 ianuarie 2026 nici mamele de până la 30 de ani cu un singur copil nu vor mai plăti impozitul pe venit. Autorităţile de la Budapesta spun că din 2010 cheltuielile statului cu sprijinirea familiei au crescut de cinci ori şi vor ajunge la echivalentul a 12,3 miliarde de euro în 2026.
Polonia a introdus în această toamnă politica de impozit pe venit zero pentru familiile care au cel puţin doi copii. Veniturile cumulate trebuie să fie mai mici decât echivalentul a 33.000 de euro pe an. De scutire beneficiază părinţii adoptivi sau temporari, tutorii legali şi oamenii care au în îngrijire copii adulţi care încă studiază (cu vârste de până la 25 de ani). Prin urmare, „reforma“ se aplică oricui are responsabilităţi parentale. Legea a fost promisă în campania electorală de noul preşedinte, conservatorul Karol Nawrocki. Iar acesta s-a ţinut de promisiune. Ea are ca scop sprijinirea familiei (element esenţial în platforma electorală a unui politician care preţuieşte valorile tradiţionale), majorarea venitului gospodăriei şi stimularea activităţii economice. Nawrocki vrea, de asemenea, să atragă înapoi în ţară masiva diasporă de polonezi.
Pentru politicieni ca Orban şi Nawrocki, alternativa atragerii de străini, de migranţi, nu există. Şi Orban şi Nawrocki sunt adepţii politicilor fiscale prietenoase cu familiile, adică taxe şi impozite neîmpovărătoare pentru gospodării. „Taxele trebuie să fie mici, simple şi prietenoase cu familia“, a spus preşedintele polonez înainte de alegerile pe care le-a câştigat. Exceptarea familiilor cu copii de la plata impozitului pe venit a considerat-o „obligaţia“ sa pentru ca Polonia să continue să existe ca stat independent. Polonia are în prezent una dintre cele mai mici rate ale fertilităţii din lume.
Populaţia se micşorează. Conform estimărilor biroului prezidenţial, o familie poloneză medie va avea o situaţie financiară mai bună cu aproximativ 1.000 de zloţi (235 de euro) în fiecare lună datorită acestei noi scutiri de impozite. Părinţii care câştigă 12.000 de zloţi (2.826 de euro) pe lună vor economisi aproximativ 913 zloţi (215 euro) în fiecare lună - ceea ce reprezintă peste 11.000 de zloţi (2.590 de euro) pe an.
Cei care câştigă cel mai mic venit la nivel naţional se pot aştepta la economii de aproximativ 75 de zloţi (17 euro) pe lună, în timp ce persoanele care câştigă sub pragul de scutire de impozit nu vor experimenta nicio schimbare, deoarece ele sunt deja scutite de impozitul pe venit. Sunt bani care cu siguranţă că sunt bineveniţi în bugetul familiei. Însă, spun analiştii, sumele sunt prea mici pentru a convinge familia să pornească într-o misiune atât de costisitoare şi de durată cum este creşterea copiilor.
