Business Internaţional

​Teama de inflaţie a forţat toate băncile centrale mari din Europa de Est să scumpească creditul, iar analiştii spun că seria de creşteri de dobânzi va continua. În Polonia, banca centrală vede un risc major în apariţia unei spirale salarii-preţuri

​Teama de inflaţie a forţat toate băncile centrale mari din Europa de Est să scumpească creditul, iar analiştii spun că seria de creşteri de dobânzi va continua. În Polonia, banca centrală vede un risc major în apariţia unei spirale salarii-preţuri

Deşi banca centrală a Ungariei s-a îmbarcat încă din iunie la cea mai agresivă campanie de creştere a dobânzilor din UE, inflaţia nu a dat înapoi semnificativ.

Autor: Bogdan Cojocaru

10.10.2021, 00:01 1036

Ultimul rebel al Europei de Est, banca naţională a Poloniei, a majorat pe neaşteptate dobânda de politică monetară, semn că se teme mai mult de persistenţa inflaţiei şi de pericolul apariţiei unei spirale care se autoîntreţine salarii-preţuri decât de frânarea creşterii economice. Astfel de temeri i-au determinat şi pe şefii băncilor centrale din Ungaria şi Cehia să crească dobânzile, adică să scumpească creditarea, încă de la începutul verii. Dobânzile sunt principalul instrument prin care băncile centrale pot ţine sub control inflaţia.

În regiune, tonul l-a dat Ungaria, ţară cu datorii mari, a cărei monedă este predispusă la deprecieri considerabile şi al cărei guvern este pus pe cheltuieli electorale mari. A urmat Cehia, unde un pericol în plus pentru stabilitatea preţurilor este penuria de forţă de muncă. Când cererea de forţă de muncă este mai mare decât oferta, salariile tind să crească, iar când salariile urcă, urcă şi preţurile. În plus, în Cehia, cea mai matură economie a regiunii, preţurile de consum sunt distorsionate şi de o piaţă imobiliară supraîncinsă. România, care a avut spaţiu de manevră mai mare cu dobânzile, a aşteptat până luna aceasta. Acţiunile băncilor centrale est-europene contrastează cu poziţia Băncii Centrale Europene şi cu cea a politicienilor germani, care asigură că factorii care stau la baza tendinţei actuale de creştere a preţurilor de consum, precum penuriile şi întreruperile din lanţurile de aprovizionare, sunt trecători.

Până acum, şi guvernatorul băncii centrale poloneze Adam Glapinski împărtăşea această idee, ceea ce i-a făcut pe analişti şi economişti să creadă că banca va acţiona mai degrabă mai târziu decât mai devreme, deşi inflaţia este la cote record. Cei mai mulţi se aşteptau ca banca centrală să treacă la acţiune cel mai devreme în noiembrie şi cel mai probabil anul viitor. Însă Glapinski şi echipa sa, printre care au existat şi oameni care au cerut încă de luna trecută dobânzi mai mari, i-au luat pe toţi prin surprindere şi au majorat dobânda de referinţă săptămâna aceasta de la 0,1% la 0,5%.

Explicaţiile au fost puţine, dar ele arată o schimbare totală a perspectivei inflaţiei din punctul de vedere al băncii centrale. Consiliul de politică monetară recunoaşte acum ceea ce analiştii spun de mult timp, că inflaţia are la bază nu doar factori trecători, ci şi unii cu acţiune îndelungată sau care ţin de structura economiei, cum ar fi cererea, notează ING. Vor persista presiunile inflaţioniste date de preţurile produselor agricole şi energiei. De asemenea, bancherii se arată mai puţin îngrijoraţi de perspectivele creşterii economice în 2022 şi de situaţia de pe piaţa muncii. Pandemia a rămas un pericol, dar unul mai mic. Apoi, se remarcă ideea că şocurile de aprovizionare s-ar putea să fie mai persistente decât s-a presupus iniţial, astfel că inflaţia va avea nevoie de mai mult timp pentru a reveni la niveluri mai joase. La fel crede şi Rezerva Federală americană în privinţa inflaţiei din SUA.

O altă noutate este că Glapinski şi echipa sa recunosc indirect că apariţia unei spirale salarii-preţuri este o ameninţare reală atunci când spun că avansul economic puternic din 2022 şi şomajul redus pot ţine sus inflaţia. Analiştii de la ING cred acum că banca centrală poloneză a dat startul unei serii de creşteri de dobânzi, aşa cum au făcut colegele din Ungaria şi Cehia. Sau cel puţin la acest lucru se aşteaptă investitorii. Dacă banca centrală nu acţionează conform aşteptărilor, zlotul se poate deprecia, forţând instituţia să intervină pe piaţa valutară. Şanse mari sunt ca o singură majorare de dobândă sau chiar mai multe să nu frâneze inflaţia, după cum o arată situaţia din Ungaria şi Cehia. Însă decizia băncii centrale de a acţiona va feri cea mai mare economie est-europeană de implozia unor bule speculative şi, prin stabilizarea zlotului, de inflaţia importată. Analiştii de la ING se aşteaptă ca la finalul anului viitor dobânda de politică monetară poloneză să fie în jurul a 2%, peste nivelul de 1,5% de dinainte de pandemie.

În Ungaria, minutele discuţiilor din cea mai recentă şedinţă de politică monetară a băncii centrale arată că oamenii de decizie se tem de riscurile asociate unei inflaţii persistente şi că de aceea actualul ciclu de înăsprire a politicii monetare va continua în fiecare lună, dar cu un ritm mai lent, scrie Hungary Today.

Dobânda de referinţă a băncii naţionale a Ungariei este acum de 1,65%, după creşteri de 15 puncte de bază în septembrie şi de câte 30 de puncte de bază în iunie, iulie şi august. Ungaria s-a îmbarcat astfel la cea mai agresivă acţiune de înăsprire a politicii monetare, dar cu toate acestea inflaţia, care în iunie era de 5,3%, un nivel record şi la acea dată cel mai ridicat din UE, a dat înapoi doar până la 4,6% doar pentru a reveni spre 5%.

 În ceea ce priveşte forintul, manevrele executate de banca centrală cu dobânzile îi aduc ceva sprijin, dar nu suficient pentru ca moneda să reziste în faţa turbulenţelor de pe pieţele globale.

Spre comparaţie, rata de inflaţie din Polonia a atins 5,8% în septembrie, recordul ultimilor 20 de ani şi mai mult decât dublul ţintei băncii centrale. La sfârşitul lunii trecute, Cehia a surprins cu o majorare de dobândă peste aşteptări, de 75 de puncte de bază, la 1,5%.

La acelaşi nivel este şi rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, după o creştere prudentă de 25 de puncte de bază luna aceasta. Şi pentru BNR, această majorare este prima de la începutul pandemiei.

 
AFACERI DE LA ZERO