• Leu / EUR4.7612
  • Leu / GBP5.3976
  • Leu / USD4.2560
Business Internaţional

De ce nu se teme iliberalul Viktor Orban că îi vor pleca investitorii din Ungaria: „Şi unde să se ducă, în România, unde infrastructura este slabă, sau în Ucraina, unde este război? Sau poate în Balcani, de unde mulţi au emigrat deja?”

De ce nu se teme iliberalul Viktor Orban că îi vor pleca investitorii din Ungaria: „Şi unde să se ducă, în România, unde infrastructura este slabă, sau în Ucraina, unde este război? Sau poate în Balcani, de unde mulţi au emigrat deja?”

Autor: Bogdan Cojocaru

17 apr 2019 18286
Economia Ungariei nu încetineşte, ci accelerează. Salariile cresc exploziv, industria construcţiilor duduie, iar investiţiile în fabrici curg gârlă. Ungaria este printre puţinele ţări din Europa cărora Fondul Monetar Internaţional le-a îmbunătăţit proiecţiile de creştere pentru anul acesta. Rata angajării forţei de muncă este la un nivel record şi, spun strategii une bănci  apropiate guvernului Orban, a venit momentul potrivit pentru ca ungurii să forţeze majorări salariale: doar astfel vor putea supravieţui.
 
Ungaria este o ţară condusă de un guvern cu tendinţe iliberale, naţionaliste şi xenofobe, criticat pentru perturbarea ordinii europene şi pentru flirtul cu puteri străine considerate neprietene cu Uniunea. De asemenea, salariaţii maghiari au prins gustul grevelor serioase, iar forţa de muncă se diminuează văzând cu ochii. Şi totuşi investitorii par să prefere această ţară altora din regiune. Strategii băncii Takarékbank au o explicaţie pentru acest lucru. 
 
Ei prognozează că în primele luni ale acestui an PIB-ul ungar va înregistra o creştere mai mare de 5% şi că economia ar putea avansa cu 4,4% în 2019.
 
„Pe baza datelor din primele două luni, putem spune nu doar că Ungaria nu încetineşte, ci şi că ea chiar accelerează”, spune Gergely Suppan, economist şef al Takarékbank, citat de Portfolio.hu. „Sectorul de retail, industria şi construcţiile arată o creştere rapidă, care duce avansul PIB-ului din primul trimestru peste nivelul de 5%.”
 
În noiembrie, analiştii de la Takarékbank şi-au majorat estimarea de creştere economică pentru anul trecut de la 4,6% la 4,8% şi prognozau pentru 2019 un avans de 4,2%. Economia crescut cu 4,9% în 2018, potrivit FMI. Suppan apreciază că Ungaria poate creşte şi mai repede.
 
„Dinamicile salariale sunt mai mari decât aşteptările, a fost introdus un plan de acţiune pentru protecţia familiei, industria s-a desprins la începutul acestui an, în pofida grevei de la Audi Ungaria, în timp ce capitalul intră în fabricile maghiare”, explică analistul. Datorită majorărilor salariale, consumul avansează, iar rata de investiţii creşte. Perspectivele Ungariei se îmbunătăţesc deşi peste tot în jur economiile încetinesc. 
 
Chiar ieri guvernul Germaniei şi-a redus proiecţia de creştere a PIB în 2019 pentru a doua oară în ultimele trei luni pentru a reflecta încetinirea cauzată de recesiunea din sectorul manufacturier. Greva de la Audi Ungaria a perturbat activitatea întregului grup german. Apoi, slăbeşte cererea pentru exporturi, în condiţiile în care industria germană se bazează pe pieţele externe. Guvernul de la Berlin se aşteaptă ca PIB-ul să avanseze cu 0,5% anul acesta. În ianuarie, prognoza pentru 2019 era de 1%. „S-au dus vremurile bune pentru economia germană”, spune Joachim Lang, directorul asociaţiei industriale BDI. 
 
În Ungaria, Suppan îndeamnă la creşteri salariale. „Trebuie să majorăm salariile, nu avem nicio altă şansă de supravieţuire”, spune el, atenţionând că veniturile nu au crescut rapid în Ungaria între 2012 şi 2018, în timp ce România, Letonia, Estonia, Lituania şi Bulgaria au stat în faţa ţării.
 
„Nu ne putem permite ca ritmurile să fie mai mari în România”, a adăugat el. Strategul crede că multinaţionalele străine nu se vor muta din Ungaria în alte ţări chiar dacă salariile cresc rapid. Din contră, mulţi dintre ungurii care lucrează în străinătate se vor întoarce acasă. „Şi unde să se ducă companiile, în România, unde infrastructura este slabă, sau în Ucraina, unde este război? Sau poate în Balcani, de unde mulţi au emigrat deja?”, întreabă retoric strategul.
 
Takarekbank este o bancă importantă pentru sistemul financiar maghiar şi pentru planurile premierului Viktor Orban. Instituţia este instrumentul cu care guvernul va suda cooperativele de economii maghiare în ceea ce va deveni una dintre cele mai mari bănci din Ungaria. Takarekbank contribuie astfel, prin orchestrarea fuziunilor şi prin achiziţii, la aducerea unei părţi cât mai mari din sistemul bancar maghiar în mâini locale – visul lui Orban. 
 
Jozsef Vida, CEO-ul Takarekbank, este o  figură binecunoscută în cercurile de afaceri ale Fidesz. Banca sa are o relaţie de afaceri foarte strânsă cu companiile lui Lorinc Meszaros, oligarch maghiar care ar administra afacerile premierului Orban. În schimbul acestei colaborări, Vida a fost numit şeful mai multor firme deţinute de fostul primar din Felcsut, satul copilăriei lui Orban. 
 
Premierul, care a promis în campaniile electorale că va crea zeci de mii de locuri de muncă, încurajează investiţiile străine, mai ales pe cele în fabrici industriale, prin subvenţii grase. Însă nimic din acordurile încheiate de guvern cu multinaţionalele nu garantează salarii mari. În aceste condiţii, în ultimele luni angajaţii maghiari ai unor companii străine, multe din sectorul automotive, au organizat greve pentru creşteri salariale. Salariul mediu brut a crescut cu 10,6% în ianuarie în ritm anualizat, potrivit datelor statistice oficiale. Salariul net a urcat în acelaşi ritm, la 228.407 de forinţi (714,5 euro). Avansul remuneraţiilor este de două cifre de aproape doi ani, de când guvernul şi sindicatele au convenit o serie de majorări ale salariului minim, la care s-au adăugat reduceri ale impozitelor pe muncă. Corelate cu inflaţia anuală de 2,7% din ianuarie, creşterea reală a salariilor este de 7,7%. Iar inflaţia a accelerat la 3,7% în martie.
 
Cu toate acestea, salariul mediu este sub media naţională în 18 dintre cele 19 judeţe ale Ungariei. Doar în oraşul Budapesta şi în Gy?r-Moson-Sopron remuneraţia medie depăşeşte media pe toată ţara, arată cifrele statistice. În cea mai estică regiune, Szabolcs-Szatmár-Bereg, indicatorul este la jumătate din cel al capitaliei. 
 
Grevele sunt încurajate şi de penuria de  forţă de muncă din Ungaria. Aceasta se înteţeşte pe măsură ce tot mai mulţi unguri se duc să muncească pe salarii mai mari în străinătate, iar populaţia scade. Rata naşterilor este la minimul mai multor ani, ceea ce face ca numărul cetăţenilor unguri care-şi părăsesc ţara să scadă. În acelaşi timp, numărul de maghiari care trăiesc în Germania n-a fost niciodată mai mare. 
 
Portfolio.hu a constatat că în prezent se nasc mai mulţi unguri în Germania decât în unele judeţe din Ungaria, iar numărul celor care se întorc acasă nu este mai mare decât al celor care îşi fac din Germania noua casă.
 
Numărul de expaţi maghiari creşte încontinuu şi a ajuns să depăşească 210.000 la sfârşitul anului trecut, arată datele biroului federal de statistică al Germaniei. 
 
Numărul de expaţi unguri din cea mai mare economie europeană a urcat cu 5.000 în 2017. De asemenea, în 2018 s-au născut 1.860 de copii de unguri în Germania, cel mai mare nivel din cel puţin 2007 încoace, cu 300 de copii peste cel din 2017. Spre comparaţie, în 2017, anul celor mai recente date demografice pentru Ungaria, în judeţele Tolna şi Nógrád s-au născut mai puţin de 2.000 de copii. Situaţia este gravă deoarece mulţi dintre aceşti copii vor plăti taxe şi contribuţii sociale (la pensii) în altă parte decât în Ungaria, care îmbătrâneşte. Statistica germană arată că aproape 9.000 de unguri din a doua generaţie locuiau în Germania la sfârşitul anului trecut. În Germania trăieşte cea mai mare populaţie de expaţi unguri. 
 
 
 
 
 
Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7612
Diferență: 0,0231
Ieri: 4.7601
Azi: 4.2560
Diferență: -0,4561
Ieri: 4.2755
Azi: 5.3976
Diferență: -0,1073
Ieri: 5.4034
Azi: 4.2429
Diferență: 0,1558
Ieri: 4.2363