Cei mai mari investitori din lume, de la fonduri de pensii şi companii de asigurări până la fonduri suverane, cer administratorilor de active informaţii mult mai detaliate despre expunerea portofoliilor lor pe inteligenţa artificială, în condiţiile în care grupuri precum Apollo Global Management şi Blackstone au direcţionat miliarde de dolari către această tehnologie.
Potrivit unei analize publicate joi de agenţia Bloomberg şi semnate de Laura Benitez, Preeti Singh, Layan Odeh şi Dawn Lim, bazată pe discuţii cu peste zece directori din industria administrării de active, dar şi cu reprezentanţi ai fondurilor de pensii, ai asigurătorilor şi ai fondurilor suverane, cererile de raportare nu mai vizează doar fondurile dedicate tehnologiei, ci întreaga gamă de produse: infrastructură, credit privat, imobiliare şi private equity.
Miza este că inteligenţa artificială a încetat să mai fie o temă de investiţii izolată. Ea a intrat, prin centrele de date, prin contractele de închiriere a capacităţii de calcul şi prin finanţările garantate cu echipamente, în fonduri pe care investitorii instituţionali le tratau până acum drept expuneri defensive, cu venituri stabile. Investitorii vor să ştie cât din randamentul promis depinde, de fapt, de acelaşi ciclu de investiţii în AI.
Cazul Blackstone arată dimensiunea fenomenului. Cel mai mare administrator de active alternative din lume avea la finalul trimestrului al doilea active de 1,35 trilioane de dolari, în creştere cu 11% faţă de perioada similară a anului trecut, şi un câştig distribuibil de 2 miliarde de dolari, cu 26% mai mare. Portofoliul de centre de date al grupului era evaluat la 185 de miliarde de dolari, faţă de 130 de miliarde de dolari la începutul anului, iar Stephen Schwarzman, cofondatorul şi directorul general al grupului, a descris această activitate drept cea mai mare afacere de dezvoltare imobiliară din lume.
În paralel, expunerea a fost împinsă şi către investitorii mai mici. Blackstone a listat Blackstone Digital Infrastructure Trust, care a atras 2 miliarde de dolari în cea mai mare ofertă publică iniţială de acest tip pentru un fond imobiliar fără portofoliu prestabilit, iar în fondul său imobiliar destinat investitorilor individuali ponderea centrelor de date a urcat la 27% din activele totale. Grupul a vândut, totodată, o participaţie de 3,5 miliarde de dolari într-un portofoliu de centre de date din statul Virginia.
Cea mai vizibilă ilustrare a modului în care capitalul privat finanţează acum infrastructura de inteligenţă artificială a fost pachetul de datorie de 36 de miliarde de dolari lucrat de Apollo şi Blackstone pentru compania de inteligenţă artificială Anthropic, în luna iunie. Finanţarea a fost construită pe vehicule cu scop special, contracte de leasing, credite garantate cu echipamente şi datorie privată sindicalizată, adică pe active fizice, nu pe proiecţii de venituri viitoare.
Îngrijorările investitorilor se suprapun peste avertismentele instituţiilor financiare internaţionale. Tot joi, Pablo Hernandez de Cos, directorul general al Băncii Reglementelor Internaţionale, a atras atenţia că investiţiile în infrastructura de inteligenţă artificială sunt finanţate tot mai mult prin datorie şi prin credit privat, nu din profiturile companiilor, şi a semnalat trei riscuri: evaluările întinse şi concentrarea pieţei în jurul câtorva companii de tehnologie, structurile de finanţare opace, care nu permit autorităţilor să evalueze expunerile reale, şi legăturile dintre finanţatori, care pot transforma o problemă locală într-una sistemică. Cinci mari companii de tehnologie au anunţat cheltuieli de peste 1 trilion de dolari pe inteligenţă artificială în 2025 şi 2026, iar de la un nivel actual de circa 500 de miliarde de dolari pe an, estimările din industrie merg până la 4 trilioane de dolari anual până la finalul deceniului.
