Business Internaţional

Tentaţia speranţei: Estimările economice ale forecasterilor sunt prea optimiste şi ar putea veni cu costuri ridicate. Guvernele şi businessurile par să celebreze estimările bune acumulând şi mai multe datorii

Tentaţia speranţei: Estimările economice ale forecasterilor sunt prea optimiste şi ar putea veni cu costuri ridicate. Guvernele şi businessurile par să celebreze estimările bune acumulând şi mai multe datorii

Maurice Obstfeld, economist-şef al FMI în 2015-2018: oamenii ar trebui să aibă aşteptări mai mici de la estimările economice.

Autor: Catalina Apostoiu

06.08.2020, 00:05 295

Optimismul prea pronunţat al FMI şi Băncii Mondiale pot avea consecinţe importante, scrie The Economist.

Când li se prezintă veşti rele, majoritatea oamenilor tind să le minimizeze. Nici chiar forecasterii economici profesionişti nu sunt imuni la tentanţiile speranţei.

În februarie, 500 milioane de chinezi erau în carantină, iar coronavirusul se răspândise în Italia. Totuşi, FMI anunţa că PIB-ul mondial din acest an va fi cu doar 0,1% mai scăzut decât estimase anterior. Până în aprilie, estimarea fusese redusă cu 6,2%, la -3%, iar până în iunie, aceasta mai pierduse 1,9%. Cu numai o săptămână mai târziu, un sondaj informal indica faptul că două treimi din stafful FMI se aşteaptă la o nouă revizuire în octombrie.

În general, forecasterii eco­no­mici sunt optimişti, anticipând rar un declin. Şi totuşi, esti­mă­ri­le roz ale FMI şi BM pot avea consecinţe serioase.

Mai ales în cazul ţărilor sărace de astăzi, unde coronavirusul face ravagii la nivel economic, iar guvernele, organizaţiile internaţionale şi investitorii se folosesc de estimări pentru a-şi ghida deciziile.

Câteodată proiecţiile FMI şi Băncii Mondiale sunt singurele credibile. Acestea pot influenţa cheltuielile publice şi planurile de îndatorare. Investitorii pot credita mai ieftin ţările aşteptate să crească rapid.

Iar proiecţiile determină dacă fondul şi banca văd datoria unei ţări ca sustenabilă, ceea ce determină mai departe dacă aceasta se califică pentru un bailout.

Fondul tinde să fie optimist. Chiar şi când un declin a început, forecasterii acceptă cu greu vestea. Iar astfel de erori pot modifica dramatic dinamica datoriilor. Într-un studio recent, Paul Beaudry de la University of British Columbia şi Tim Willems de la FMI leagă chiar optimismul exagerat de viitoare crize fiscale. Guvernele şi businessurile par să celebreze estimările bune acumulând şi mai multe datorii. Apar mai apoi problemele.

Să faci estimări privind creşterea este extrem de dficil. Analiştii se tem în plus că predicţiile sumbre s-ar putea auto-materializa. Iar anunţarea în mod eronat a unei recesiuni afectează reputaţia unui forecaster mai mult decât eşecul de a anticipa una împreună cu restul. Mai apoi, există „presiuni din partea guvernelor“, arată Maurice Obstfeld, economist-şef al FMI în 2015-18.

Presiunile interne pentru lansarea unor estimări mai optimiste pentru justificarea unui pachet de creditare reprezintă de asemenea o problemă, spune Obstfeld.

Factorii de decizie ar putea spera să recurgă la alte estimări. Adesea, singura alternativă în ţările sărace este Banca Mondială. În ultimul deceniu, aceasta a venit cu estimări mai corecte pentru Africa şi Orientul Mijlociu decât fondul, dar mai slabe pentru America Latină.

Poate, spune Obstfeld, oamenii ar trebui să aibă aşteptări mai mici de la estimările economice.

Comedymall VOT IN PANDEMIE
AFACERI DE LA ZERO