Ameninţat de preşedintele Americii Donald Trump cu taxe vamale de 46% pe exporturile pe piaţa americană, Vietnamul s-a angajat să cumpere mai multe gaze naturale lichefiate şi aeronave de pasageri din SUA şi să renunţe la toate tarifele aplicate importurilor americane. În acest sens, Vietnam Airlines şi banca Vietcombank au încheiat un acord provizoriu referitor la achiziţia a 50 de aeronave.
Înţelegerea poate reprezenta imboldul final dat operatorului aerian naţional vietnamez de a-şi duce la capăt angajamentul din 2023 de a cumpăra 50 de aeronave Boeing 737 Max. Boeing este producătorul fanion de avioane civile al SUA. Vietnamul ar mai putea cumpăra şi aeronave de luptă Lockheed F-16, de asemenea americane. Aceste afaceri reprezintă preludiul negocierilor pentru un acord comercial între SUA şi Vietnam.
Discuţiile oficiale au început deja. Piaţa americană este importantă pentru economia asiatică, aceasta având anul trecut al treilea surplus comercial cu SUA ca mărime, după China şi Mexic. Vietnamul vrea să devină un concurent al Chinei pentru investiţii, producţie industrială şi exporturi. Şi alte guverne şi companii oferă preşedintelui Trump concesii pentru ca acesta să retragă ameninţarea cu aplicarea de taxe vamale record pe importuri.
Taiwanul, care depinde de SUA pentru protecţie militară pentru a descuraja o eventuală invazie chineză, a pus pe masă investiţii de 100 miliarde dolari anul acesta în producţia de semiconductori avansaţi în SUA, majorarea cheltuielilor cu înarmarea, taxe zero pe importurile din SUA şi a promis că nu va răspunde agresiv la măsurile Washingtonului de a echilibra schimburile comerciale dintre cele două ţări.
Taiwanul are un surplus comercial apreciabil cu SUA. Din Europa, şeful Volkswagen, unul dintre cei mai expuşi producători auto europeni la tarifele americane pe importurile de maşini, a lansat ideea asamblării de vehicule în SUA. Australia a refuzat oferta Chinei de a lupta împreună contra ofensivei tarifare globale a lui Trump, iar premierul Anthony Albanese a declarat că nu va emite „ultimatumuri“ către administraţia de la Washington.
În eventualele negocieri comerciale cu SUA, Australia s-ar putea folosi de avantajul de producător major de minerale critice, esenţiale dezvoltării economiei verzi şi tehnologiilor de vârf. Însă cele mai răsunătoare concesii făcute lui Trump vin din Asia, unde diferitele state, în frunte cu China, riscă să fie lovite cu cele mai mari taxe vamale. Iar atenţia celorlalte economii este îndreptată în acea direcţie pentru că negocierile de acolo pot fi un exemplu pentru restul lumii.
Indonezia se numără printre primele ţări acceptate oficial de SUA pentru a intra în negocieri pentru reechilibrarea schimburilor comerciale bilaterale. Cele două guverne au convenit săptămâna trecută un termen de 60 de zile pentru finalizarea cadrului de cooperare, potrivit presei indoneziene. Ministrul afacerilor economice Airlangga Hartarto a precizat că şi alte naţiuni au deschis canale de comunicare cu Washingtonul, printre acestea figurând Vietnam, Japonia şi Italia.
Legat de Indonezia, negocierile propriu-zise se vor desfăşura în trei runde, atenţie specială fiind acordată parteneriatelor comerciale şi de investiţii, colaborării în domeniul mineralelor critice şi întăririi lanţurilor de aprovizionare. Ca parte din strategia de cooperare, Indonezia intenţionează să importe mai multe produse energetice americane şi materii prime agricole. Importurile propuse includ gaz petrolier lichefiat, petrol brut, carburanţi, grâu, soia şi lapte de soia. De asemenea, guvernul ia în considerare reducerea TVA aplicată anumitor produse americane şi relaxarea cerinţelor legate de conţinutul local în sectoarele de tehnologie şi telecom.
În plus, companiilor americane cu operaţiuni în Indonezia le sunt oferite facilităţi, unele legate de licenţe. Administraţia Trump a aplicat importurilor din Indonezia taxe vamale de 32%. Aceasta ţară a avut anul trecut un excedent comercial de 14,5 miliarde dolari cu SUA, potrivit statisticii indoneziene. Datele guvernului american arată un decalaj mai mare. În total, Indonezia s-a angajat să-şi majoreze importurile din SUA cu până la 19 miliarde dolari, 10 miliarde dolari reprezentând achiziţii de energie.
Cu India, povestea se schimbă. Această ţară, un continent în sine, are aspiraţii de superputere economică şi geopolitică mondială. Şi-a propus să rivalizeze la tehnologie cu SUA. Pe de altă parte, reprezintă un stăvilar contra expansiunii economice şi politice a Chinei. Guvernul indian a aplicat politici economice protecţioniste la care nu vrea să renunţe. Confruntat cu atacurile tarifare americane, a propus eliminarea taxelor vamale aplicate motocicletelor high-end americane. De asemenea, India este deschisă la reducerea la zero a taxelor vamale reciproce pe piese auto, un sector unde are potenţial de export mare şi opoziţie internă limitată.
Nu sunt de aşteptat concesii majore în sectoare precum comerţul electronic, maşini electrice şi agricultură, pe care guvernul le protejează. Şi preşedintele Trump, şi vice-preşedintele JD Vance au propus Indiei să cumpere aeronave de luptă F-35 Lightning II (din a cincea generaţie, din care fac parte cele mai avansate aeronave militare în folosinţă pentru operaţiuni de luptă).
Rusia a propus şi ea guvernului indian producţia în comun a avioanelor Su-57 (tot de generaţia a cincea). Premierul indian Narendra Modi a fost în februarie la Casa Albă pentru a-l vizita pe Trump, ocazia cu care preşedintele american a anunţat că India va majora de anul acesta achiziţiile de armament din SUA.
