Conform unor surse guvernamentale, şapte dintre cei 11 judecători ai instanţei supreme vor susţine decizia instanţei inferioare, privind necesitatea aprobării Parlamentului.
Înalta Curte de Justiţie de la Londra a stabilit că procedura de ieşire din UE poate fi decisă doar de Parlament, dat fiind că referendumul din iunie nu a avut caracter obligatoriu. Guvernul Theresa May a sperat că va putea evita Parlamentul, astfel că a contestat decizia la Curtea Supremă de Justiţie, care va anunţa hotărârea definitivă în ianuarie.
În aşteptarea unei eventuale decizii nefavorabile din partea Curţii supreme, Guvernul Theresa May a pregătit un "plan de urgenţă". Membrii Executivului de la Londra speră să poată adopta o ordonanţă de urgenţă concentrată pe Articolul 50 al Tratatului UE, pentru a facilita un vot favorabil din partea Camerei Comunelor şi Camerei Lorzilor.
Însă Lady Hale, vicepreşedintele Curţii supreme de justiţie, sugera în noiembrie 2016 că instanţa ar putea solicita "înlocuirea completă" a Acordului M.Britanie/Comunitatea europeană, din 1972, care a permis aderarea ţării la Blocul comunitar.
Situaţia se poate transforma într-o problemă majoră pentru Theresa May, în contextul în care Parlamentul ar putea pune condiţii de genul menţinerii accesului Marii Britanii la piaţa internă a UE sau organizarea unui nou referendum pe tema acordului de părăsire a Blocului comunitar.
Premierul Marii Britanii speră să obţină un acord prin care să menţină accesul ţării la piaţa comunitară după Brexit, reducând însă contribuţiile bugetare şi alte obligaţii, inclusiv în materie de circulaţie liberă a cetăţenilor UE. Liderii europeni au atras atenţia că, în aceste condiţii, Marea Britanie nu va putea menţine accesul la piaţa comunitară.
