Business Internaţional

În timp ce Erdogan duce o luptă de sacrificiu cu pieţele pentru salvarea lirei înainte de alegeri, turcii sabotează planurile preşedintelui „dolarizând“ economia. „Îngrijorător este fenomenul de dolarizare: nu străinii deschid calea, ci localnicii.“

Pentru turcii de rând, explozia inflaţiei la 25% este un coşmar. 
Pentru turiştii străini, devalorizarea lirei turceşti este binevenită.

Pentru turcii de rând, explozia inflaţiei la 25% este un coşmar. Pentru turiştii străini, devalorizarea lirei turceşti este binevenită.

Autor: Bogdan Cojocaru

28.03.2019, 19:28 2205

Într-o luptă disperată cu bancherii „spe­cu­latori“, guvernul turc condus de preşedintele Recep Tayyip Erdogan sacrifică într-un ritm alarmant rezervele valutare ale ţării şi chiar încrederea în banca centrală pentru a împiedica lira turcească să se prăbuşească.

În ultimele zile, eforturile guvernului au fost fără folos. Lira este trădată de chiar cetăţenii de rând ai Turciei, aceasta înainte de alegerile locale de pe

31 martie, transformate de recesiune şi de inflaţia puternică într-un test al loialităţii turcilor faţă de preşedintele lor. Unii analişti se tem că în cele din urmă apărarea Turciei va ceda, iar criza turcă va deveni un focar de instabilitate pentru lumea emergentă.

De teama unei deprecieri masive a lirei chiar înainte de alegeri, guvernul turc a forţat dobânzile overnight - dobânzile la care băncile mari se împrumută între ele pe piaţa overnight (a creditelor cu cea mai scurtă scadenţă) - la 1.300%. Surse din piaţă spun că Ankara a dat ordin băncilor să nu dea cu împrumut nicio liră investitorilor străini, ceea ce face pentru aceştia dificil să se protejeze prin operaţiuni de hedging de slăbiciunea monedei turce. Astfel, investitorii străini nu pot fugi de liră, care şi-a continuat ieri deprecierea faţă de dolar începută în urmă cu câteva zile. Ei se feresc şi de obligaţiunile turceşti, dovadă fiind creşterea yieldurilor acestora. Yielduri mai mari ale obligaţiunilor guvernamentale înseamnă costuri de finanţare mai mari pentru guvernul respectiv. William Jackson, economist-şef la Capital Economics, spune că „amploarea înăspririi condiţiilor financiare este similară celei din timpul crizei datoriilor din zona euro din 2011-2012“.

Turcia a fost una din primele ţări care au dat de probleme anul trecut când investitorii au pariat împotriva monedelor economiilor emergente, scrie The Guardian, care notează totuşi că cei mai mulţi analişti cred că Turcia va reuşi să treacă şi peste actualele dificultăţi. Noile presiuni asupra lirei vin după ce Erdogan a promis că se va bate cu speculatorii.

David Cheetham, strateg la firma de trading XTB, a observat că, „din nefericire pentru Turcia, aceste tactici de a lupta cu forţele pieţei sfârşesc aproape întotdeauna în lacrimi şi ceea ce pare a fi o ultimă încercare disperată de a susţine moneda înainte de alegerile locale importante ar putea foarte bine să cultive seminţele unui nou picaj al lirei“.

Turcia a intrat în recesiune semestrul II al anului trecut, când banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 24% pentru a susţine lira.

Larry Elliott, editorialist la The Guardian, scrie că manevrele costisitoare ale lui Erdogan contra speculatorilor valutari ar putea avea în cele din urmă efecte puternice de domino. Planul preşedintelui este de a ridica restricţiile după alegerile din weekend, însă s-ar putea să fie prea târziu. Turcia se bazează pe investitorii străini pentru a-şi finanţa uriaşul deficit de cont curent, iar sancţionarea acestora nu este o strategie isteaţă pe termen lung. Dobânzile vor sta ridicate mai mult timp, în funcţie de cât de lungă este recesiunea şi de ritmul revenirii. O nouă prăbuşire a lirei nu poate fi exclusă. Noul episod de turbulenţe vine în timp ce economia globală încetineşte, băncile centrale s-au oprit din a normaliza politica monetară prin creşterea dobânzilor, investitorii sunt pregătiţi să accepte yielduri negative în schimbul siguranţei oferite de obligaţiunile germane, iar în SUA se înmul­ţesc semnalele de recesiune. „Uneori este nevoie de doar o scânteie“ pentru declanşarea unei crize, „iar Turcia poate produce acea scânteie“, spune Elliott.

Asia Times, publicaţie de limbă engleză din Hong Kong, scrie că banca centrală a Turciei este ca un condamnat care încearcă să iasă viu din camera de gazare ţinându-şi respiraţia.  Dacă de pe piaţă dispare lichiditatea, economia turcă se va închide în câteva săptămâni, iar lira se va prăbuşi. Asia Times avertizează că a început deja a doua rundă de depreciere rapidă, după cea din vara anului trecut.

Reuters arată că încercările repetate din ultimul an ale Turciei de a susţine lira a redus rezervele de cash ale ţării la un nivel periculos de scăzut în condiţiile în care gospodăriile caută să-şi transforme economiile în dolari, iar companiile se chinuie să-şi refinanţeze datoriile în monedă străină.

Secarea rezervelor de valută ale băncii centrale pune sub semnul îndoielii sustenabilitatea balanţei de plăţi a Turciei şi capacitatea ţării de a-şi plăti creditele externe. Cele mai recente date arată că rezervele valutare brute ale băncii centrale turce au scăzut cu

3 miliarde de dolari, la 73,78 de miliarde de dolari, în săptămâna încheiată pe 15 martie. De asemenea, fondurile şi depozitele totale în monedă străină ale turcilor au atins nivelul record de 105,7 miliarde de dolari. „Puţine sunt statele cu un nivel atât de redus al rezervelor valutare cum este cel al Turciei“, spune Paul McNamara, analist la GAM. „Cu rezerve atât de jos, nu este loc de greşeală, iar încrederea lipseşte.“

Datele arată nu doar că banca centrală arde rezerve într-un ritm periculos, ci şi rolul pe care-l joacă instituţia în economia din care Erdogan încearcă să controleze cât mai mult. Preşedintele nu se dă în lături nici de la a dicta politica monetară.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO