Business Internaţional

În timp ce Germania şi-a făcut planuri pentru raţionalizarea gazelor naturale şi a îndemnat populaţia şi companiile să consume cât mai puţin, Polonia pregăteşte un embargo asupra importurilor de cărbune din Rusia

Polonia are cea mai mare termocentrală pe cărbune din UE.

Polonia are cea mai mare termocentrală pe cărbune din UE.

Autor: Bogdan Cojocaru

30.03.2022, 22:32 16541

Confruntaţi de-a lungul timpului cu avertismentul Americii, Poloniei, Ucrainei şi al altora că gazele ruseşti vor deveni în cele din urmă un instrument în mâna Moscovei pentru şantajarea Europei, oficiali mai mari sau mai mici germani au spus că Rusia a fost întotdeauna pentru ţara lor un partener de încredere, mai ales în ceea ce priveşte furnizarea de energie.

O parte imensă din industria petro-chimică a Germaniei se bazează pe gaze şi petrol cumpărate de la ruşi. Dar acum, când Rusia a invadat Ucraina şi chiar şantajează Europa, cerând ruble pentru gazele sale în loc de euro sau dolari, iar pericolul opririi exporturilor ruseşti de energie este la fel de mare ca dependenţa Germaniei, Berlinul a activat un plan de urgenţă. Acesta presupune, printre altele, raţionalizarea distribuirii de gaze către uzinele industriale.

Dacă acest scenariu se concretizează, activitatea din industria germană se va reduce, cu impact asupra întregii activităţi economice. Iar Germania este considerată locomotiva economiei europene.

În timp ce Germania aşteaptă deo­cam­dată neputincioasă să vadă dacă Rusia îi taie gazele, Polonia a pus în aplicare un scut anti-rusesc, un pachet de măsuri menit să sanc­ţioneze Rusia şi totodată să diminueze de­pen­denţele poloneze de ţara considerată o ame­ninţare pentru securitatea naţională. Pachetul include îngheţarea activelor entităţilor care sprijină Rusia şi blocarea importurilor de cărbune rusesc, chiar şi pentru firme private.

În 2018, peste 80% din energia poloneză era produsă prin arderea cărbunelui, un com­bus­tibil considerat murdar, potrivit Euractiv. Sindicatele şi organizaţiile de lobby pentru minerit au criticat importurile de cărbune mai ieftin din Rusia. Însă Polonia nu şi-a distrus in­dustria extractivă de cărbune, poate şi din mo­tive electorale, şi încă deţine resurse sem­nificative de cărbune care-i sunt de folos acum, când Europa s-a lovit de o criză energetică.

În Germania, planul de urgenţă a fost activat miercuri. În Polonia, guvernul a adoptat cu o zi înainte proiectul de lege care permite impunerea unui emgargo asupra cărbunelui rusesc.

Pasul făcut de Berlin ieri este primul spre raţionalizarea gazelor în contextul pericolului ca Rusia să sisteze livrarile din cauza unor dispute legate de moneda de plată: Moscova a impus unilateral ca plata să fie făcută în ruble, ceea ce  clienţii europeni spun că este o încălcare a contractelor. Rusia are gazele pe care Europa şi Germania nu le au, iar statele membre ale UE au euro şi dolarii pe care, dacă i-ar schimba pe ruble, ar readuce la viaţă moneda rusă sufocată de sancţiunile Occidentului. Liderul rus Vladimir Putin a dat ordin băncii centrale şi Gazprom, compania care exportă gaze ruse, să pregătească toate documentele necesare pentru trecerea plăţilor la ruble până joi, scrie Bloomberg. Oficiali ruşi au declarat marţi că Moscova nu va „furniza gaze gratuit“ gaze Europei. Afirmaţiile au fost făcute la o zi după ce statele din G7, care au cele mai prospere economii ale lumii, au respins în bloc directiva lui Putin ca plata gazelor să fie făcută în ruble, notează Financial Times. Peste 50% din contractele pe termen lung ale Rusiei pentru vânzarea de gaze sunt stabilite în euro.

Berlinul, care se bazează pe Rusia pentru mai mult de 50% din gazele  naturale şi cărbunii consumaţi, a iniţiat doar prima dintre cele trei faze ale planului de urgenţă, indicând că există semnale serioase că situaţia aprovizionării se va deteriora, a declarat miercuri ministrul economiei, Robert Habeck. Germania cu greu a luat măsuri pentru reducerea dependenţei de gazele ruse. Acum importă mai mult GNL (gaze naturale lichefiate), iar cota de piaţă a importurilor din Rusia a scăzut de la o medie de 55% în ultimii ani la 40% în ultimele săptămâni. Pentru acest lucru a fost nevoie de un război. Săptămâna trecută, Germania a dezvăluit obiective de a-şi diminua rapid dependenţa de energia rusă, angajându-se să se îndepărteze de gazele Rusiei până la jumătatea anului 2024 şi să devină „practic independentă“ de petrolul rusesc până la sfârşitul acestui an. Şi UE şi-a stabilit obiectivul de a umple rezervoarele de stocare a gazelor la 80% din capacitate până la sfârşitul lunii septembrie pentru a fi sigură că există suficient combustibil pentru la iarnă. Instalaţiile de stocare a gazelor din Germania sunt în prezent pline în proporţie de aproximativ 26,5%, după ce la începutul acestei luni au atins cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, de 24,6%, potrivit Gas Infrastructure Europe.

„Fiecare parte încearcă să o pedepsească pe cealaltă“, a explicat Anne-Sophie Corbeau, cercetătoare la Centrul pentru Politica Energetică Globală de la Universitatea Columbia, care a lucrat anterior pentru compania petrolieră britanică BP. „Aceasta a fost modalitatea Rusiei de a contracara planul Europei de a-şi reduce dependenţa cu două treimi, ceea ce ar însemna să cumpere mai puţin decât este stipulat în contractele pe termen lung.“

Ministrul german Habeck a îndemnat companiile şi consumatorii să ajute prin reducerea consumului de energie ori de câte ori este posibil. Oficialii guvernamentali vor discuta, de asemenea, cu furnizorii de energie şi cu marii consumatori despre cum să prioritizeze utilizarea gazelor. „Numai în a treia fază, statul va interveni şi va regla fluxul de gaze“, a spus Habeck, adăugând că autoritatea de reglementare a energiei Bundesnetzagentur „va decide în acel moment care regiuni şi ce sectoare industriale vor fi deservite în mod secundar“.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO