Prin strategia preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan de a lăsa lira să cadă pentru stimularea creditării prin dobânzi mici şi a exporturilor prin preţuri mici pe pieţele internaţionale, Turcia a ajuns nu doar unul dintre principalii exportatori din lumea emergentă, ci şi un exportator de frică şi îngrijorări.
Turcia a început să exporte pe pieţele internaţionale teama că se îndreaptă spre o criză economică sau financiară. Frica s-a propagat deja în sistemul bancar european şi pe pieţele monedelor est-europene. Aceasta nu înseamnă că o criză turcească este iminentă. Economia turcă a trecut fără prea multe zgârieturi de criza financiară globală, ceea ce nu se poate spune despre multe dintre economiile dezvoltate din UE sau despre SUA. Însă situaţia arată cum un focar de turbulenţe dintr-o parte a lumii poate crea probleme în altă parte. Aceasta când întărirea dolarului şi creşterea dobânzilor în SUA fac viaţa mai grea pentru economiile emergente mai slabe, scrie Bloomberg.
Săptămâna trecută, când lira s-a prăbuşit cu până la 18% faţă de dolar, a fost cea mai dură pentru moneda turcă din ultimii 17 ani. Declinul din acest an este de aproape 40%. Vineri, vorbind în faţa unei moschei, Erdogan le-a spus adepţilor săi „Să nu uitaţi: dacă ei au dolarii, noi avem poporul nostrul şi pe Allah al nostru“, potrivit presei turce. Însă şi turcii au dolari, ascunşi sub saltea, în dulap sau păstraţi la bănci. Erdogan le-a cerut turcilor să scoată aceşti bani şi să-i schimbe pe lire. În acest fel poporul turc poate ajuta lira. Şi Erdogan poate ajuta lira, permiţând băncii centrale să majoreze dobânzile, aşa cum cer şi investitorii, descurajaţi de inflaţia accentuată. Dobânzile mai mari ar ajuta la domolirea inflaţiei, de 16%. Însă Erdogan spune că dobânzile sunt mama tuturor relelor. Creşterea dobânzilor ar contraveni planului lui Erdogan de a alimenta creşterea economică prin încurajarea creditării la orice nivel. Rata repo pentru o săptămână a băncii centrale, un indicator al preţului creditării, este de 17,7%. În urmă cu un an şi jumătate era de doar 8%.
Vineri, când Erdogan le-a cerut turcilor să-şi schimbe aurul şi dolari pe lire, lira a fost făcută knockout de preşedintele american Donald Trump, care a anunţat printr-unul din celebrele sale tweeturi autorizarea dublării tarifelor pe importurile de metale din Turcia.
În ultimele zile, după ce Washingtonul a ameninţat Turcia cu noi sancţiuni economice, valoarea obligaţiunilor turceşti a scăzut, iar yieldurile au crescut la cele mai ridicate niveluri din istorie, ceea ce îngreunează finanţarea guvernului turc de pe pieţele externe.
„Pare o prăbuşire completă“, crede Morten Lund, strateg la Nordea Bank.
Turbulenţele ameninţă să alunge capitalul străin de care Turcia are nevoie pentru a-şi finanţa deficitul extern uriaş şi slăbesc capacitatea companiilor turce de a-şi plăti datoriile denominate în monedă străină. „Pieţele şi-au pierdut încrederea în triumviratul Erdogan - ginerele său ca ministru de finanţe - capacitatea băncii centrale de a acţiona aşa cum trebuie“, spune Charles Robertson, economist-şef la Renaissance Capital. Bogdan Cojocaru
Şocurile suferite de lira turcească s-au propagat vineri pe pieţele emergente, trezind tema de contaminare în caz de criză turcească. Zlotul s-a depreciat cu aproape 1%. Au scăzut şi randul sud-african şi peso-ul mexican. De asemenea, s-a depreciat şi euro faţă de dolar, cu 0,7%, la cel mai de jos nivel din ultimele 12 luni, notează Financial Times.
Presiunile au crescut şi în sectorul bancar european după ce FT a raportat, citând surse apropiate situaţei, că Banca Centrală Europeană este îngrijorată de pericolul ca debitorii turci să nu se poată proteja de slăbiciunea lirei şi să înceapă să intre în incapacitate de plată a creditelor în valută, care reprezintă 40% din totalul activelor sectorului bancar turcesc. Există câteva bănci din zona euro cu expunere la piaţa turcă. FT scrie că Mecanismul de Supraveghere Unic cercetează de câteva luni cu mai multă atenţie ca de obicei legăturile băncilor europene cu Turcia. BCE nu consideră încă situaţia ca fiind critică, dar consideră că băncile BBVA din Spania, UniCredit din Italia şi BNP Paribas din Franţa, care au operaţiuni semnificative în Turcia, ca având o expunere la Turcia care poate pune probleme. Băncile spaniole au o expunere de 83 de miliarde de dolari la piaţa turcă de creditare (în valută şi lire turceşti), cele franceze de 38,4 miliarde de dolari, iar cele italiene de 17 miliarde de dolari, potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale.
Din cauza deprecierii lirei, o investiţie iniţial de 2,5 miliarde de euro a UniCredit în 41% din banca turcă Yapi Kredi a scăzut ca valoare la 1,15 miliarde de euro. Analiştii de la Goldman Sachs cred că Yapi Kredi ocupă cea mai slabă poziţie dintre băncile mari din Turcia în funcţie de capitalizare. Indicele bancar pan-european Stoxx 600 a înregistrat vineri scăderi de peste 1%. Acţiunile BBVA au scăzut cu peste 5% şi cele ale UniCredit şi BNP Paribas cu peste 4%.
