Miniştrii de finanţe din zona euro s-au întâlnit ieri pentru a discuta despre planurile de salvare a Greciei, care cuprind şi cel mai mare schimb de obligaţiuni din istorie, de 200 de miliarde de euro.
Deşi oficialii s-au arătat optimişti la început, atmosfera s-a încins pe parcurs după ce ministrul olandez de finanţe a forţat nota şi a cerut prezenţa permanentă a reprezentanţilor finanţatorilor internaţionali la Atena pentru supravegherea execuţiei bugetare.
Însă miniştrii de finanţe din Grecia şi Finlanda au semnat un acord prin care Atena se angajează ca principalele bănci elene să furnizeze ca garanţii lichidităţi şi active de calitate ridicată. De acord Finlanda condiţiona participarea la programul de bailout, potrivit Reuters.
Reprezentantul Germaniei în consiliul director al BCE Jörg Asmussen a glumit la sosirea la reuniunea miniştrilor de finanţe spunând că duce în servietă rezerva de aur a instituţiei. Jean-Claude Juncker, şeful Eurogroup, a sosit în schimb la reuniune cărând mai multe kilograme de documente. Şeful institutului german Ifo Hans-Werner Sinn apreciază că Grecia ar trebui să folosească banii de bailout pentru a amortiza ieşirea din zona euro.
În ultimele zile, schimbul tăios de replici între Berlin şi Atena, atitudinea extrem de dură adoptată de liderii europeni în negocierile cu statul elen şi neîncrederea acestora în capacitatea politicienilor greci de a respecta angajamentele de reformă au făcut ca un acord de bailout să pară imposibil.
Un default sever al Greciei ar forţa, cu siguranţă, statul să iasă din zona euro, iar efectele ar avea consecinţe catastrofale, notează The Wall Street Journal (WSJ). Dar eficienţa noului bailout depinde în mare măsură de succesul planului de reducere a datoriilor greceşti deţinute de creditorii privaţi şi de respectarea de către Grecia a condiţiilor primului program de sprijin financiar de 110 miliarde euro. FMI se aşteaptă ca datoria Greciei să ajungă de la 160% din PIB în prezent la 129% din PIB în 2020, peste cel de 120% din PIB proiectat de arhitecţii planului de salvare, potrivit unor surse apropiate situaţiei. Chiar şi un nivel de 120% din PIB este considerat a fi cu greu sustenabil.
Între timp, Antonis Samaras, liderul principalului partid de opoziţie a sugerat că salvarea Greciei ar putea fi găsită pe fundul mării, sugerând ca statul să urmeze exemplul Ciprului şi să se concentreze pe exploatarea resurselor minerale.
Parlamentul elen a aprobat luni o nouă rundă de tăieri de pensii pentru a reduce cheltuielile bugetare la nivelul cerut de finanţatorii internaţionali.
Bursele europene au terminat într-un ton de optimism sesiunea de luni, cu toate că verdictul oficial referitor la soarta Greciei a fost dat după închiderea pieţelor. Indicele FTSE 100, al bursei de la Londra, a crescut cu 0,6%, iar DAX, al pieţei de la Frankfurt, şi CAC 40, al bursei de la Paris, au avansat cu 1,4%, respectiv 0,96%. Indicele pan-european FTSEurofirst 300 a urcat cu 0,7%, la un nivel maxim după iulie anul trecut.
Ce i-a cerut Europa Greciei în schimbul salvării
Scăderea cheltuielilor bugetare cu 1,5% din PIB în acest an, respectiv cu circa 3,3 mld. euro;
Adoptarea unor noi măsuri de austeritate pentru a aduce economii de 10 mld. euro la bugetul de stat în perioada 2013-2015;
Recapitalizarea băncilor, toate băncile greceşti fiind nevoite să ajungă la o rată de adecvare a capitalului de rang întâi la 9% din activele ponderate la risc până în T3 din acest an şi de 10% din activele ponderate la risc până în T2 al anului viitor;
Privatizări, printre altele ale unor companii strategice precum giganţii energetici DEPA şi DESFA şi rafinăria Hellenic Petroleum;
Reforme pentru piaţa muncii, precum reducerea salariului minim brut pe economie cu 22% (în prezent el se situează la 750 euro);
Reforme structurale, ca reformarea legislaţiei pentru stimularea competiţiei în următoarele sectoare: sănătate, contabilitate, turism şi imobiliare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
