Cele mai proeminente figuri ale finanţelor europene asigură că haosul din sistemul bancar american, unde două bănci de importanţă sistemică s-au prăbuşit una după alta, nu se va extinde în Europa deoarece aici este un cu totul alt mediu, iar instituţiile financiare sunt construite din alte materiale. Însă furtuna financiară din SUA, care a speriat bursele din toată lumea, poate atinge continentul în alt mod, pe calea dobânzilor.
Pentru că băncile americane aflate în centrul crizei s-au otrăvit cu titluri de trezorerie devenite toxice după ce Rezerva Federală a pornit o campanie de majorare de dobânzi considerată agresivă şi cum şi alte bănci au portofoliile pline de obligaţiuni toxice, pieţele şi analiştii înclină să creadă că banca centrală americană va face o pauză sau cel puţin va încetini ritmul în care urcă dobânzile.
Aceasta ar însemna şi o pauză în lupta cu inflaţia în SUA, iar Banca Centrală Europeană cel mai probabil va profita de ea pentru a-şi domoli propria campanie de creşteri de dobânzi, pornită târziu pentru că şi-a dat seama foarte târziu că inflaţia va fi puternică şi de durată. Dacă aşa se va întâmpla, este de aşteptat ca în zona euro inflaţia ridicată să persiste mai mult timp decât se credea până acum.
Comisia de politică monetară a Fed se va reuni pe 21-22 martie, iar înainte de actuala criză bancară oficialii băncii centrale au indicat majorări puternice ale dobânzilor în mai multe etape. Din nefericire pentru BCE, oficialii europeni care iau decizii de politică monetară ar trebui să se întâlnească pe 16 martie, când ar fi trebuit să majoreze dobânda de referinţă cu 50 de puncte de bază pentru a frâna inflaţia.
Banca centrală a zonei euro are un precedent în care şi-a tras cu stângul în dreptul într-un episod de criză intensă: în iulie 2008, atunci când sectorul bancar american făcea implozie zguduit de prăbuşirea pieţei imobiliare, BCE a majorat dobânzile în loc să le scadă, cu justificarea că lupta cu inflaţia este mai importantă. Lehman Brothers îşi cerea falimentul în septembrie, dezlănţuind o furtună financiară globală care în Europa s-a transformat în criza datoriilor suvernare.
Decizia de săptămâna aceasta a BCE este complicată de faptul că inflaţia a repornit-o în sus. Luni, traderii evaluau la doar 40% probabilitatea ca BCE să efectueze o majorare de dobândă de 50 de puncte de bază, aşa cum aproape că a promis preşedinta băncii, Christine Lagarde. Între timp, Eurogroup a revenit pe prima scenă europeană a declaraţiilor. Pentru cine nu-şi aduce aminte cine este, sub acest nume se reunesc miniştrii de finanţe din UE.
Eurogroup a avut un rol primordial în negocierea bailout-urilor pentru Grecia când aceasta aproape că a intrat în faliment din cauza crizei datoriilor suverane. Acum, grupul a îndemnat la calm şi a încercat să dea asigurări că sistemul bancar european este solid şi că riscurile de a fi afectat de furtuna financiară de peste Atlantic nu sunt mari.
Asigurările au fost necesare deoarece căderile de pe bursele de acţiuni americane s-au extins câteva zile şi la băncile europene. „Nu există legături între cele două situaţii diferite, dacă priveşti la modelul economic şi cel financiar al BNP Paribas, Société Générale şi al altor bănci franceze: este total diferit faţă de cel al Silicon Valley Bank“, a explicat ministrul de finanţe al Franţei Bruno Le Maire. Mesaje similare au transmis şi omologii din Germania, Belgia, Olanda şi Spania. Preşedintele Eurogroup Paschal Donohoe a spus că zona euro are o expunere foarte limitată la efectele căderii SVB şi se poate descurca cu astfel de riscuri. Şi spre deosebire de SUA, Europa are un cadru de reglementare şi de acţiune foarte puternic pentru astfel de situaţii, a menţionat şeful şefilor finanţelor europene. El a făcut astfel referire la mediul dereglementat, sau slab reglementat, în care a funcţionat SVB, specializată pe finanţarea stat-up-urilor, mai ales a celor de tehnologie. În aceste condiţii, după cum a mai spus Le Maire, nu există alerte speciale în, spre exemplu, sistemul bancar francez. În Europa, autorităţile financiare au acţionat rapid pentru a îngrădi eventualele şocuri produse de colapsul băncii americane, îngheţând operaţiunile subsidiarelor locale ale acesteia. Aşa a procedat autoritatea de reglementare financiară din Germania BaFin. În Marea Britaniei, subsidiara SVB a fost vândută către HSBC pentru 1 liră sterlină după ce a fost pusă în carantină. Rămâne de văzut dacă şi investitorii sunt atât de convinşi că totul merge bine în sistemul bancar european. Până la urmă, autorităţile germane nu au prevăzut efectele pe care le-a avut la ele în ţară colapsul băncii britanice Greensill în 2021. La subsidiara germană aveau depozite neasigurate mai multe primării germane. De teamă că rămân fără resurse, aceste primării şi-au retras disperate banii de la alte bănci, aşa cum s-a întâmplat şi la SVB. Colapsul Greensill a lovit puternic, financiar şi la nivel de imagine, Credit Suisse. De asemenea, în spectaculosul caz de fraudă al procesatorului de plăţi Wirecard BaFin, care ar fi trebuit să fie una dintre cele mai vigilente autorităţi financiare din Europa, a crezut până în ultimul moment că fraudatorul, Wirecard, este de fapt victimă şi i-a luat apărarea în faţa celui care i-a expus fărădelegile, ziarul Financial Times. Mai mult, BaFin a atacat în justiţie FT.
