Europarlamentarii l-au respins şi pus la zid pe maghiarul Tibor Navracsis, propus de preşedintele ales al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker pentru funcţia de comisar al educaţiei, culturii, tineretului şi cetăţeniei, pentru că nu a reuşit să-i convingă că se poate distanţa de un guvern care „în mod sistematic subminează democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale ale omului“, iar pe cea desemnată ca vicepreşedinte pentru Uniunea Energetică, slovena Alenka Bratusek, au catalogat-o drept „o maestră a generalizărilor“.
„Domnul Navracsis nu a reuşit să-şi demonstreze devotamentul pentru Europa. Ca membru al guvernului Orban, el este coresponsabil pentru subminarea sistematică a democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale ale omului. Declaraţiile lui prin care se distanţează de guvernul său nu sunt credibile. Ar fi trebuit s-o facă pe când era încă în guvern“, a afirmat Sophie in 't Veld, vicepreşedintele Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa din Parlamentul European.
„Prima înfrângere a lui Juncker“, a scris pe o reţea de socializare eurodeputatul spaniol Ernest Maragall. El a adăugat că 14 eurodeputaţi au votat împotriva lui Navracsis, iar 12 l-au susţinut. Fost ministru al justiţiei în guvernul Viktor Orban, Navracsis a fost pus la zid de europarlamentari din cauza unor legi din Ungaria despre care unii observatori spun că lezează independenţa mass-mediei şi drepturile minorităţilor. În răspunsurile date, el a încercat să se distanţeze de mai multe ori de măsurile luate de guvernul Orban cu privire la aceste legi, scrie agenţia Thomson Reuters.
Slovena Alenka Bratusek, desemnată vicepreşedinte pentru Uniunea Energetică, a îndurat trei ore istovitoare de audieri şi a făcut doar comentarii generale referitoare la portofoliul energiei.
„Sunteţi o maestră a generalizărilor“, a afirmat un eurodeputat după audierea lui Bratusek, iar altul a spus că afirmaţiile fostului premier sloven au fost „monotone şi nespecifice“, notează The Wall Street Journal. În comentariile sale, slovena a făcut deseori referire la necesitatea de a dezvolta o infrastructură energetică mai bună în Europa şi la stimularea utilizării energiei regenerabile. Ea nu a reuşit să explice cum vor fi finanţate aceste măsuri şi a indicat că mai are la dispoziţie mai puţin de două săptămâni pentru a se pune la curent cu portofoliul energetic înaintea votului de confirmare pentru componenţa noii CE, programat pentru 22 octombrie.
Federica Mogherini, din Italia, înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politici de securitate, a avut o prestaţie mai bună decât ceilalţi doi. Ea a susţinut că Uniunea Europeană (UE) trebuie să-şi ajusteze sancţiunile împotriva Rusiei în funcţie de situaţia din estul Ucrainei. De asemenea, Mogherini a afirmat că Rusia rămâne un stat strategic la nivel global, iar UE trebuie să-şi reconsidere relaţiile cu acesta în următorii cinci ani.
„Rusia nu ar putea fi un partener pentru UE în prezent, dar încă este o ţară cu importanţă strategică pe scena afacerilor internaţionale şi de aceea consider că va trebui să reevaluăm profund relaţiile în următorii cinci ani“, a afirmat Mogherini, citată de EuObserver. Ea a adăugat că sancţiunile occidentale împotriva Rusiei au început să cauzeze răni economice, dar nu au reuşit să schimbe planurile preşedintelui rus Vladimir Putin. Întrebată de eurodeputaţi ce ar face UE dacă Putin ar decide să invadeze şi sudul Ucrainei, Mogherini a răspuns că „avem nevoie de un amestec între asertivitate şi diplomaţie şi am putea chiar să intensficăm sancţiunile dăcă lucrurile devin mai grave“.
