În schimbul îndeplinirii condiţiilor cerute, Germania a fost deacord să sporească puterea de creditare a fondului de urgenţă de la250 la 500 miliarde de euro. Nu este clar cum va fi realizat acestlucru cu ratingul AAA al fondului deşi ameninţarea de a trageagenţiile de rating la răspundere pentru ratinguri incorecte arputea asigura o oarecare flexibilitate.
Merkel a fost de asemenea de acord să permită fondului săachiziţioneze obligaţiuni ale statelor salvate "ca excepţie".
Ea nu a fost de acord cu eurobondurile sau cu o "restructuraresoft" în care ţările îşi răscumpără propriile obligaţiuni la undiscount de pe piaţă şi nici cu achiziţionarea obligaţiunilorţărilor cu probleme în scop preventiv sau cu transferurisuplimentare către Europa de Sud sau Irlanda.
Condiţiile puse de Germania Greciei privesc o vânzare rapidă deactive naţionale în valoare de 50 de miliarde de euro în decurs depatru ani, de zece ori mai mult decât suma de 5 miliarde de euro cucare căzuse de acord premierul George Papandreou cu un an înurmă.
Când Fondul Monetar Internaţional a propus această sumă lunatrecută, premierul grec a spus inspectorilor să nu se "amestece întreburile interne ale ţării".
În schimbul îndeplinirii acestor condiţii, cancelarul germanAngela Merkel a fost de acord cu reducerea dobânzii pentrucontribuţia Uniunii Europene din cadrul pachetului de susţinere de110 miliarde de euro acordat Greciei cu 1% şi cu prelungireascadenţei la 7,5 ani. Aceste măsuri nu vor reface solvabilitateaGreciei, spirala datoriilor ţării fiind mult prea avansată. Niveluldatoriei se va apropia de 150% din PIB în acest an, iar costurilelegate de serviciul datoriei reprezintă 14,4% din veniturilefiscale.
Între timp, efectele măsurilor de austeritate se fac simţite dince în ce mai puternic. Numărul şomerilor a urcat cu aproape 1%,până la 14,8% în ianuarie, rata şomajului în rândul tinerilor fiindde 39%.
În cazul Portugaliei, reducerile au fost adâncite. Pensiile,beneficiile sociale şi de sănătate vor fi reduse, după reducerilesalariale deja în curs.
O aripă a Partidului Socialist aflat la putere a anunţat că nuva vota "o politică dezastruoasă". Reprezentanţii acesteia audeclarat că guvernul nici nu a ştiut de la început de reducerileimpuse de autorităţile de la Bruxelles.
O înăsprire a politicii fiscale de o asemenea amploare într-oţară cu o datorie public-privată de 330% din PIB, o monedăsupraevaluată, şi dependentă de finanţare externă, nu reprezintă operspectivă fericită.
"Va fi afectată stabilitatea sistemului bancar local", adeclarat Giada Giani din cadrul Citigroup. Randamenteleobligaţiunilor pe cinci ani ale Portugaliei au atins un nivelrecord de 8% în urma veştii privitoare la noile reduceri.
Pentru Irlanda, una dintre condiţii, încă neîndeplinite, estemajorarea impozitului pe profit de 12,5%.
Peter Sutherland, fost comisar european pentru concurenţă, spunecă Irlanda este sancţionată pentru transparenţă. Rata reală aimpozitului pe profit din Franţa este de 8,2% atunci când suntincluse stimulentele ascunse, susţine el.
Condiţia pentru Spania, Italia, Belgia şi alte ţări priveşte osupraveghere strictă a sistemului de pensii, a politicilorsalariale, a nivelurilor de productivitate, precum şi o frânare adatoriei.
Exact după cum se temeau euroscepticii, uniunea monetară acondus la o situaţie în care, pentru a "salva euro", după cum spuneMerkel, vechile state europene sunt nevoite să accepte un grad desubjugare care nu ar fi fost altfel tolerat.
Cancelarul german s-a declarat mulţumit de rezultat. "Ne-amatins obiectivele naţionale", a declarat aceasta.
Totuşi, vor conduce aceste măsuri la ieşirea din criză? Stateledebitoare sunt făcute să suporte consecinţele a ceea ce este labază o criză bancară paneuropeană'
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
