Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel s-au întâlnit duminică pentru a discuta problema recapitalizării băncilor şi a Greciei, în condiţiile în care lipsa de încredere în sistemul bancar, vulnerabilitatea instituţiilor de credit la datoriile statelor cu probleme din zona euro şi nervozitatea creascută a pieţelor riscă să aducă lumea în pragul celei mai grave crize financiare din istorie.
Agenţia îşi motivează decizia privind băncile britanice prin faptul că sprijinul guvernului pentru sistemul bancar este nesigur, iar creditorii mai mici ar putea fi lăsaţi să falimenteze dacă întâmpină probleme financiare. În cazul Portugaliei, problemele economice şi financiare ale ţării privează băncile de finanţare de pe piaţă, acestea bazându-se pe fondurile puse la dispoziţie de BCE.
Înrăutăţirea problemelor cu care se confruntă băncile determină tot mai mulţi oficiali şi instituţii să se aştepte la ce e mai rău.
Guvernatorul Băncii Angliei Mervyn King a avertizat că Lumea se confruntă cu cea mai severă criză financiară din istorie sau cel puţin de după anii 1930, scrie The Telegraph.
El a făcut aceste afirmaţii după ce comitetul de politică monetară al băncii a decis să pompeze 75 de miliarde de lire sterline în economie în efortul disperat de a evita o nouă criză a creditului şi o nouă recesiune în Marea Bitanie.
FMI a cerut recapitalizarea rapidă a băncilor europene pentru stabilizarea pieţelor şi a preveni ca economia să cadă într-o nouă recesiune. Directorul pentru Europa al FMI Antonio Borges estimează costurile unei astfel de recapitalizări la 100-200 de miliarde de euro.
Irlanda a estimat că băncile europene ar putea avea nevoie de fonduri suplimentare de peste 100 de miliarde de euro pentru a supravieţui crizei datoriilor, scrie Reuters. Reducerea valorii portofoliilor de datorii suverane ale băncilor a provocat deja implozia instituţiei belgiene de credit Dexia.
"Există riscul ca această criză să se intensifice şi să se extindă", a declarat ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble într-un interviu acordat publicaţiei Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung.
Până în prezent, Germania şi Franţa au avut idei diferite legate de modul în care băncile ar putea fi întărite şi cum să fie abordată problema contaminării de pe pieţele financiare în urma unei eventuale intrări a Greciei în incapacitate de plată. Parisul vrea ca fondul de salvare al zonei euro FESF să fie folosit şi pentru recapitalizarea băncilor franceze, argumentând că acestea au cea mai mare expunere pe datoriile ţărilor cu probleme financiare. Berlinul însă susţine că fondul trebuie accesat doar în situaţia în care o entitate bancară nu-şi poate asigura singură finanţarea şi nici statul naţional nu o poate ajuta.
Unii oficiali europeni se tem că recapitalizarea forţată a unora dintre băncile mari nu ar reprezenta cea mai bună utilizare a resurselor de capital limitate ale Europei.
Potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung, cele mai mari cinci bănci franceze ar putea conveni să ia 10-15 miliarde de euro de la stat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels