Departe de atenţia Occidentului, captată de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, un război comercial este în plină desfăşurare şi nu-l are ca protagonist pe noul preşedinte american, un personaj căruia ameninţările cu suptataxarea importurilor i-au intrat în obicei.
Iar tobele de război comercial se aud chiar din sânul Uniunii Europene, unde Franţa, unul dintre cei mai mari producători agricoli ai continentului, dar şi unul dintre cei mai protecţionişti, caută se se alieze cu o altă forţă agricolă, Polonia, pentru a bloca un acord de comerţ liber între blocul sud-american Mercosur şi UE. Mercosur înseamnă Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay şi Paraguay, o piaţă cu aproape 300 de milioane de consumatori şi un mare exportator agricol. La un acord între UE şi acest bloc economic sud-american se lucrează de decenii. Dacă Trump porneşte un război tarifar împotriva UE, aşa cum se teme multă lume, Europa va avea nevoie de toţi aliaţii pe care şi-i poate face.
În Asia, China, ţinta principală a ameninţărilor cu suprataxarea importurilor venite de la Trump, duce propriul război tarifar la ea în regiune. Guvernul de la Beijing a decis recent să prelungească cu cinci ani aplicarea tarifelor antidumpig impuse importurilor de cauciuc sintetic din Japonia şi Coreea de Sud. Justificarea dată este că industria chinezească trebuie protejată de concurenţa din străinătate. Tarifele ar trebui să împiedice producătorii străini să-şi vândă produsele sub preţul pieţei chineze.
China a aplicat tarife de import şi unor produse europene, ca reacţie la măsurile antidumping luate de Uniunea Europeană. Dar în acest caz este vorba de mai degrabă de avertismente. Tarifele au ca ţintă, printre altele, băuturile alcoolice europene. În schimb, cauciucul sintetic este o materie primă vitală în industrie. De aceea, experţii spun că menţinerea supratarifării importurilor de cauciuc poate avea un impact semnificativ asupra exportatorilor japonezi şi sud-coreeni, care va trebui să-şi regândească strategia pentru China.
Dacă în UE se pune problema creşterii independenţei economice şi sprijinirea propriilor industrii, aceeaşi problemă se pune şi în China, notează Reuters. Astfel se creează premisele înrăutăţirii relaţiilor între parteneri comerciali când tensiunile cresc peste tot. Despre protecţionismul faţă de produsele mai ieftine exportate de China s-ar putea crede că este ceva specific Occidentului. Însă nu este aşa. Turcia taxează importurile de maşini electrice chinezeşti cu 50% pentru a-şi apăra marca auto naţională, Togg, o maşină electrică. De asemenea, şi Brazilia a reînceput să suprataxeze importurile de maşini electrice, atrag atenţia analiştii de la Nomura.
În Asia, Indonezia ameninţă de ceva vreme că va impune tarife de până la 200% pe anumite produse chinezeşti importate. Guvernanţii de acolo spun că s-au inspirat de la Trump, dar până acum nu au acţionat cu asemenea forţă, deşi importurile de textile chinezeşti sufocă industria locală de profil. Însă analiştii spun că este doar o chestiune de timp până când mai multe state asiatice vor ataca importurile chinezeşti cu taxe mai mari pentru a reacţiona la supracapacitatea de producţie industrială a Chinei. Această supracapacitate împinge producătorii chinezi să exporte cât mai mult la preţuri mici. Cum UE şi SUA ridică bariere comerciale, exporturile se vor revărsa în Asia şi în ceea ce este cunoscut drept Sudul Global, unde domină economiile emergente.
Şi acolo sunt aşteptate confruntări comerciale dacă între părţi nu se ajunge la vreo înţelegere. Între timp, producătorii chinezi se pun la adăpost de tarifele occidentale. Se duc acolo unde acestea nu le pot ajunge. Spre exemplu, unele dintre cele mai mari companii de panouri solare cu proprietari chinezi îşi reduc producţia la fabricile din Vietnam şi concediază angajaţi în condiţiile în care Washintonul şi-a lungit tirul tarifar asupra acestei ţări şi altora trei din Asia de Sud-Est. Pe de altă parte, noi fabrici de panouri solare cu proprietari chinezi apar în statele vecine Laos şi Indonezia, care nu se află pe lista cu ţinte tarifare a SUA. Capacitatea de producţie a acestor fabrici noi echivalează cu jumătate din panourile instalate anul trecut în SUA, potrivit Reuters.
Cum Trump a ameninţat că va intensifica presiunile asupra Chinei, cu creşterea suprataxării importurilor de la 20% la 60%, transferul de capacitate de producţie dinspre China şi statele satelit spre alte ţări din Asia de sud-est cel mai probabil se va accelera. În felul acesta se vor reconfigura lanţurile de aprovizionare globale. Dintre cele 90 de fabrici deschise anul acesta în parcuri industriale din regiune de către operatorul de real estate industrial din Thailanda Amata, două treimi sunt companii care şi-au relocat facilităţile din China, spune Vikrom Kromadit, fondatorul dezvoltatorului.
