De peste un deceniu, oraşul german Osnabrück fabrică maşini, dar în viitor acesta ar putea fi mai bine cunoscut pentru apărarea aeriană, decât pentru automobile.
Acordul încheiat recent de Volkswagen cu o firmă israeliană de investiţii şi statul german Saxonia Inferioară este aşteptat să transforme uzina cu probleme din oraş a constructorului auto german într-un hub de producţie în domeniul apărării, ducând probabil la salvarea a peste 1.200 de locuri de muncă.
Mişcarea ar putea oferi de asemenea un plan de acţiune companiilor industriale europene care au dificultăţi în a se adapta la competiţia chinezească în creştere, tarifele americane şi scumpirea energiei.
Angajaţii care se pregătiseră pentru închiderea uzinei anul viitor au acum în faţă o perspectivă foarte diferită, aceea de a construi sisteme de apărare aeriană şi componente pentru armatele europene.
Reorientarea către activitatea militară este văzută drept o cale de a slăbi presiunile pentru producători şi angajaţii lor şi de a întări securitatea europeană în condiţiile în care continentul îşi creşte cheltuielile pentru a contracara ameninţarea venită din partea Rusiei şi a-şi reduce dependenţa de SUA.
Însă aceasta nu va compensa probabil pierderile industriei, notează The New York Times. În total, sectorul auto din UE susţine un număr de locuri de muncă estimat la 14 milioane şi reprezintă aproximativ 7% din PIB-ul blocului.
„Apărarea singură nu va fi colacul de salvare al industriei auto“, arată Max Becker, expert în apărare la Consiliul German pentru Afaceri Externe. „Atâta lucru este clar“.
Constructorii auto germani produc volume mari şi au sute de mii de angajaţi calificaţi.
Câţi dintre aceştia vor putea să treacă uşor la a produce sisteme complexe de arme şi alte tehnologii rămâne neclar, arată acesta.
Unii angajaţi germani vor fi reticenţi să treacă de la fabricarea de „furgonete de familie la tancuri“, potrivit lui Becker, în timp ce cei care vor face acest lucru ar putea avea nevoie de o autorizaţie de securitate guvernamentală pentru unele proiecte, a cărei eliberare poate dura un an sau mai mult. Companiile care se extind în domeniul apărării trebuie de asemenea să treacă de unele obstacole de reglementare, adaugă Becker.
Cele două sectoare au modele de afaceri „la fel de diferite ca moda prêt-à-porter şi haute couture“, relevă un raport realizat de Paul Taylor, cercetător principal la Centrul European de Politici. În timp ce constructorii auto se concentrează pe producţia de masă pe pieţe de consum extrem de competitive, industria apărării operează cu contracte pe termen lung, de volum redus, de obicei pentru un singur guvern sau pentru un număr mic de armate naţionale.
Totuşi, schimbarea de direcţie e deja în curs de desfăşurare. Mercedes-Benz colaborează cu Tytan Technologies pentru dezvoltarea de vehicule anti-drone bazate pe autoutilitarele sale Sprinter şi versiuni militare ale vehiculelor sale utilitare sport din clasa G, care ar intercepta ameninţările la adresa infrastructurii critice. Renault a convenit să producă drone militare cu firmele de tehnologie de apărare Thales şi Turgis Gaillard.
Lucrătorii din industria auto, deşi într-un număr mic, încep să se mute în domeniul apărării. Hensoldt, de exemplu, un producător german de senzori şi radare, a anunţat că a angajat muncitori din auto de ordinul sutelor ca parte unei mai ample campanie de recrutare din acest an. Compania încheie parteneriate cu firme printre care furnizorii auto Bosch şi Continental pentru a angaja o parte din salariaţii acestora.
VW ar putea încerca să găsească o firmă din domeniul apărării care să preia o altă uzină a sa cu probleme, în condiţiile în care compania evaluează alternative dintr-o gamă de sectoare, potrivit lui Stuart Pearson, director de cercetare auto la Oxcap Analytics. Stellantis ar putea analiza o mişcare similară la o fabrică din Germania sau Franţa.
Sectorul apărării are o lungă istorie în care s-a bazat pe constructorii auto. Acum, când Europa îşi propune să recalifice 600.000 de persoane pentru apărare, iar constructorii auto ar putea elimina sute de mii de locuri de muncă în plus, cele două industrii converg din nou.
Capacităţile substanţiale neutilizate din sectorul auto, cât şi din industria de unelte, metale prelucrate şi chimică, ar putea fi reconvertite pentru producţia de apărare pentru a stopa declinul industrial al regiunii, relevă un raport al Comisiei Europene din martie.
„Este un caz de avem prea mulţi angajaţi, iar apărarea prea puţini. Cum ne putem întâlni la mijloc?“, spune Pearson. Potrivit acestuia, însă, lucrurile nu vor fi atât de simple pentru că unele seturi de competenţe nu se vor potrivi, iar unele locaţii geografice ale angajaţilor respectivi nu vor corespunde. Însă „apărarea poate salva parţial problema de personal a industriei auto“.
