Bulgaria a aderat la zona euro în ianuarie şi a trecut prin tranziţie fără creşteri dramatice ale preţurilor. Datele privind inflaţia şi structura creşterilor de preţuri sugerează că impactul conversiei în sine a fost limitat, iar unele dintre beneficiile economice ar putea deveni evidente doar în timp, scrie Rzeczpospolita, un ziar de afaceri polonez. Perspectiva acestuia este interesantă prin prisma faptului că în Polonia, ca şi în România şi Ungaria, din când în când se vorbeşte despre renunţarea la moneda naţională şi trecerea la euro, aşa cum sună angajamentele pe care şi le-au asumat toate statele care au intrat în Uniunea Europeană.
În Europa de Est, cea mai mare teamă legată de adoptarea euro este că vor creşte preţurile. Dar cu Bulgaria lucrurile sunt diferite. Ţara şi-a ancorat moneda naţională, leva de marca germană încă din vremea tranziţiei către economia de piaţă şi apoi de euro pentru a evita colapsul în furtunile financiare.
După trei trimestre de la introducerea euro în Bulgaria, inflaţia anuală este sub nivelul înregistrat în a doua jumătate a anului 2025, de cel puţin 5%. Inflaţia a fost de 3,5% în ianuarie 2026, de 3,3% în februarie şi 4,1% în martie. În iulie, rata de creştere a preţurilor a ajuns la 4,5%, iar între decembrie 2025 şi iulie 2026, preţurile de consum au urcat cu 3,7%.
Transportul a înregistrat cea mai mare scumpire, de 13,2%, urmat de catering şi cazare (8,7%), costul total al serviciilor avansând cu 6%. Preţurile alimentelor au crescut cu doar 0,6% în această perioadă, în timp ce preţurile îmbrăcămintei şi încălţămintei au scăzut cu 3,2%. Comisia Europeană a estimat impactul iniţial al introducerii euro asupra inflaţiei la aproximativ 0,2 puncte procentuale, pe când economiştii de la Banca Centrală Europeană şi Banca Naţională a Bulgariei l-au estimat la 0,3-0,4 puncte procentuale.
Referitor la economia reală, datele preliminare de la Banca Naţională a Bulgariei indică 2,18 miliarde de euro în investiţii străine directe în prima jumătate a anului, comparativ cu 293 de milioane de euro cu un an mai devreme. Cu toate acestea, 1,65 miliarde de euro au fost reprezentate de profituri reinvestite. În acelaşi timp, sectorul bancar a înregistrat o scădere a ratei rezervelor minime obligatorii de la 12% la 1%, ceea ce a redus rezervele de la 10,1 miliarde de euro la 798 de milioane de euro şi a eliberat 9,3 miliarde de euro. Cu toate acestea, o mare parte din lichiditate a fost direcţionată iniţial către BCE, iar ratele dobânzilor la credite au rămas practic neschimbate.
