• Leu / EUR4.9423
  • Leu / GBP5.8196
  • Leu / USD4.6194
Business Internaţional

Trei din primele patru bănci din Olanda supravieţuiesc doar pentru că sunt hrănite cu banii statului. Unde mai este capitalismul? Care-i diferenţa între Oltchim şi SNS Reaal?

Trei din primele patru bănci din Olanda supravieţuiesc doar pentru că sunt hrănite cu banii statului. Unde mai este capitalismul? Care-i diferenţa între Oltchim şi SNS Reaal?

Autor: Andreea Anghel, Bogdan Cojocaru

05.02.2013, 00:05 4924

Olanda are un CV de invidiat pe plan internaţional. Fost imperiu comercial şi colonial, ţara este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene, ai Orga­ni­zaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Eco­nomică şi al Organizaţiei Mondiale a Co­merţului. Aliat apropiat al Germaniei, Olanda este una dintre puţinele state din zona euro care mai are rating suveran maxim.

Economia este a cincea ca mărime din uniunea monetară, dar deşi este considerată ca făcând parte din miezul zonei euro, este măcinată de probleme precum una dintre cele mai mari datorii ipotecare din Europa, scăderea accentuată a preţurilor locuinţelor, declinul sectorului de construcţii, reducerea cheltuielilor populaţiei şi a investiţiilor, măsurile de austeritate ale gu­ver­nu­lui, exporturi mai mici şi criza europeană.

Pentru că aproximativ 60% din exporturi se duc în zona euro, Olanda este foarte sensibilă la condiţiile economice din uniunea monetară. Exporturile contribuie cu aproape 30% la Produsul Intern Brut.

Activitatea in­dus­trială - în care predomină pro­cesarea alimentelor, pro­ducţia de chimicale, rafinarea petrolului şi utilajele electrice - ge­nerează aproxi­mativ 20% din PIB. Dar serviciile - în principal bancare şi de asigurări, de transport, de logistică şi distribuţie - au un aport normal de peste 50% la veniturile naţionale.

O economie măcinată din interior

Însă băncile nu mai împrumută, iar populaţia nu mai poate cumpăra, ceea ce înseamnă că sectorul comercial şi chiar băncile nu au cui vinde.

Datoria ipotecară este mai mare, valoric, decât economia ţării, unul dintre cele mai ridicate niveluri din zona euro, moştenire a perioadei de două decenii de boom al pieţei imobiliare şi de creştere economică încheiate în 2011, anul în care a început recesiunea.

Perioada de maxim a pieţei imobiliare a fost 1992-2001, când preţurile aproape s-au dublat. Preţurile au continuat să crească după aceea, în medie cu 11%, pe fondul dobânzilor mici. Anul 2011 marchează sfârşitul unei serii de 26 de ani de creştere economică, scrie Thomson Reuters. Între 1996 şi 2001, PIB-ul a avansat în medie cu 3,7% anual, salariile din sectorul privat au urcat cu 3,6% anual, în timp ce inflaţia a fost de doar 2,7%. În aceste condiţii, puterea de cumpărare a crescut substanţial. Însă odată cu criza financiară mondială, sistemul bancar a ajuns în pragul falimentului, iar preţurile proprietăţilor au început să cadă. Noiembrie 2012 marchează al cincilea an de scădere pentru piaţa imobiliară.

În termeni reali, preţurile locuinţelor s-au redus cu 11,4% în cele 12 luni încheiate în noiembrie 2012, potrivit datelor Asociaţiei Olandeze a Agenţilor Imobiliari. Iar scăderea acce­lerează.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9423
Diferență: 0,0121
Ieri: 4.9417
Azi: 4.6194
Diferență: -0,2031
Ieri: 4.6288
Azi: 5.8196
Diferență: 0,5008
Ieri: 5.7906
Azi: 4.8107
Diferență: 0,1082
Ieri: 4.8055