Business Internaţional

O treime din petrolul rafinat în Germania vine de la ruşi, iar Rusia obţine din vânzarea de ţiţei de două ori mai mult decât din exportul de gaze. Îşi permit Occidentul şi Moscova să folosească petrolul rusesc ca armă economică?

O treime din petrolul rafinat în Germania vine de la...

Autor: Bogdan Cojocaru

02.03.2022, 23:27 1494

De când Rusia a pornit război contra Ucrainei, iar Occidentul a ripostat asediind sistemul financiar rusesc, preţurile petrolului au explodat. Aceasta pentru că de teama sancţiunilor nimeni nu mai cumpără ţiţei rusesc, deşi petrolul Rusiei nu este încă sub imperiul sancţiunilor.

Cotaţiile urcă pentru că golul astfel provocat pe piaţă este foarte mare, iar acest lucru arată un rol adesea ignorat al Rusiei pe piaţa mondială a energiei: este un important furnizor de petrol, nu doar de gaze naturale. Este atât de important încât şi America importă petrol rusesc. De asemenea, aproape tot petrolul procesat în Germania este de import, iar Garmania este cel mai mare procesator de petrol din Europa. O treime din petrolul prelucrat în rafinăriile şi uzinele germane vine tot de la ruşi.

De fapt, exporturile de petrol ale Rusiei sunt mai mult decât duble faţă de vânzările de gaze naturale prin conducte sau lichefiere. În Europa, Polonia face de câţiva ani eforturi costisitoare de  a-şi reduce dependenţa de gaze importate din Rusia şi îşi construieşte un gaozuct propriu care să-i aducă combustibil din mările nordului. Are şi un hub de gaze naturale lichefiate unde ajung vapoare-cisternă din SUA sau Qatar. Însă până va ajunge independentă de Rusia la capitolul gaze, foloseşte tot gaze ruseşti, dar cumpărate din Germania.

Mulţi ani în toate planurile energetice germane gazele ruse au avut un rol vital. Până când armata Kremlinului a invadat Ucraina, iar Berlinul a început să caute soluţii pentru a-şi reduce dependenţa de carburantul primit ieftin de la ruşi. Însă rămâne problema petrolului. În 2018, chiar în cazul Poloniei ponderea petrolului rusesc în importuri era de aproape 70%, un nivel ce-i drept în scădere, dar foarte ridicat. De aceea, se întreabă unii analişti, poate lumea bogată să renunţe la ţiţeiul Rusiei?

În prezent, Rusia ocupă locul doi în lume la producţia de petrol - de circa 11 milioane de barili pe zi, în spatele SUA şi înaintea Arabiei Saudite. Ordinea se mai schimbă uneori. Jumătate din producţia rusă este consumată pe piaţa internă, iar consumul este probabil să se fi mărit pentru acoperirea nevoii de carburanţi pentru maşinile de război ruseşti, scrie The Conversation.


Ieri, cotaţiile petrolului  au urcat cu 8% pe piaţa londoneză, la 113 dolari/baril, chiar dacă SUA şi aliaţii au anunţat că dau drumul pe pieţe la rezerve. Preţurile în general sunt la niveluri record pentru ultimul deceniu. Dar nu şi cele ale ţiţeiului din Rusia, de tipul Ural. Chiar şi vândut la discount, acesta nu-şi găsea ieri cumpărători, semn că tranzacţiile în porturile ruse s-au oprit.


Jumătate din petrolul exportat de Rusia este livrat statelor europene, printre care Germania, Italia, Olanda, Polonia, Finlanda, Lituania, Grecia, România şi Bulgaria. O notă de subsol ar fi că Olanda este cel mai probabil punct de tranzit spre mai departe. Europa îşi primeşte aproape o treime din importurile de petrol rusesc prin oleoductul Drujba, care trece prin Bielorusia.

China este un alt cumpărător important de petrol rusesc, importând 1,6 milioane de barili pe zi. Jumătate din volum vine printr-un oleoduct care leagă Rusia direct de China. Con­ducta alimentează printr-un port aflat pe ruta sa şi alţi clienţi cum sunt Japonia şi Coreea de Sud.

Şi-ar permite Occidentul să pedepsească Rusia limitând importurile de petrol rusesc? Sau îşi permite Rusia să pedepsească Occidentul sistând exporturile de ţiţei? Washingtonul analizează deja cum să înlocuiască petrolul cumpărat de la ruşi, iar importurile ruseşti au scăzut treptat în ultimele luni. Compania de rafinare finlandeză Neste a anunţat că a înlocuit cu alte surse cea mai mare parte a ţiţeiului venit din Rusia.

Preem din Suedia a oprit importurile ruseşti, dar i-a fost uşor să facă acest lucru pentru că ţiţeiul Ural reprezenta doar 7% din achiziţii. MOL şi OMV au spus că monitorizează situaţia, notează S&P Global.

Unele companii de rafinare precum PKN din Polonia şi-au diversificat deja sursele de aprovizionare, ţiţeiul rusesc ajungând să aibă o pondere de 50% în totalul procesat, faţă de 98% în 2013. Hellenic Petroleum a asigurat că nu depinde de petrolul Rusiei şi că ce importă de acolo poate fi înclocuit cu petrol din Orientul Mijlociu.

Însă specialiştii atrag atenţia că aproape toate rafinăriile europene depind de Rusia pentru alte produse necesare rafinării. Analiştii cred că sancţionarea industriei petroliere ruse va avea un efect de presiune asupra Moscovei mai mare decât refuzul de a mai importa gaze ruseşti deoarece petrolul aduce la bugetul Rusiei de două ori mai mulţi bani decât gazele.

Rusia a vândut anul trecut petrol de 110 miliarde de dolari. Numărul clienţilor pentru ţiţeiul rusesc este limitat deoarece acesta necesită tehnici mai speciale de rafinare de care nu toată lumea dispune.

În prezent este clar că Rusia are probleme în a redirecţiona vânzările de petrol. Când a început invazia rusă, la companiile de rafinare europene a fost observată tendinţa de a se feri de comenzi pentru petrol rusesc de teama viitoarelor sancţiuni.

Ieri, cotaţiile petrolului  au urcat cu 8% la piaţa londoneză, la 113 dolari pe baril, chiar dacă SUA şi aliaţii au anunţat că dau drumul pe pieţe la rezerve. Preţurile în general sunt la niveluri record pentru ultimul deceniu. Dar nu şi cele ale ţiţeiului din Rusia, de tipul Ural. Chiar şi vândut la discount, acesta nu-şi găsea ieri cumpărători, semn că tranzacţiile în porturile ruse s-au oprit, scrie Bloomberg.

Compania de consultanţă Energy Aspects a estimat că 70% din comerţul cu petrol rusesc a fost îngheţat din cauza sancţiunilor bancare, a creşterii costurilor cu transportul şi a riscurilor politice.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO