Criza care a marcat ultima parte a mandatului francezului Jean Claude Trichet, 68 de ani, la şefia BCE l-a determinat pe acesta să ia măsuri împotriva voinţei sale şi să acopere golul lăsat de politicieni în gestionarea celei mai dificile perioade din istoria zonei euro, scrie Bloomberg.
Dar încercarea lui Trichet de a acoperi golul lăsat de politicienii care au amânat la nesfârşit luarea de decizii radicale a costat Banca Centală Europeană. El a trebuit să schimbe regulile după care funcţionează instituţia, la crearea cărora a ajutat, pentru a duce BCE pe un teritoriu neexplorat, cel al achiziţiilor de obligaţiuni.
"Trichet ar putea fi privit la un moment dat ca omul care a salvat euro", este de părere Tobias Blattner, fost economist în cadrul BCE. "El ar mai putea rămâne în istorie drept preşedintele care a vândut independenţa BCE pentru a salva euro. Este prea devreme pentru a spune ce lasă în urmă deoarece criza este departe de a fi luat sfârşit."
Trichet, care avea un salariu anual de 368.000 de euro, a venit la conducerea instituţiei în noiembrie 2003, el luându-i locul lui Wim Duisenberg. Francezii îl voiau pe Trichet la conducerea BCE susţinând că dacă sediul băncii va fi în Germania, conducătorul acesteia trebuie să fie francez. Într-un final, s-a ajuns la o înţelegere ca Duisenberg să demisioneze înainte ca mandatul să i se încheie şi astfel francezul să devină şeful BCE.
Cele două perioade
Mandatul lui Trichet, care îi predă ştafeta italianului Mario Draghi, poate fi împărţit în două perioade. Prima, în care a jucat conform regulilor, adică a stabilit ratele dobânzii pentru a ţine inflaţia în jurul ţintei de puţin sub 2%. Chiar şi criza financiară mondială din 2007 şi căderea băncii americane Lehman Brothers în 2008, care l-au făcut pe Trichet să inunde sistemul bancar european cu bani ieftini, au fost probleme pe care le-a rezolvat fără să clipească.
Dar criza datoriilor suverane l-a scos pe Trichet din zona sa de confort, forţându-l să ia măsuri radicale, care au divizat consiliul de conducere al BCE. Pornită din Grecia, care în octombrie 2009 a recunoscut că şi-a subestimat deficitul bugetar, criza a forţat BCE să-şi dilueze criteriile în funcţie de care oferea împrumuturi băncilor, să reintroducă împrumuturile pe termen lung şi, într-un final, să înceapă să cumpere obligaţiuni de pe piaţa secundară.
"A trebuit să asigure stabilitatea financiară, nu putea să lase sistemul financiar să se prăbuşească", crede Lucas Papademos, vicepreşedinte al BCE până în mai anul trecut.
Şi, deşi spera că achiziţiile de obligaţiuni vor fi o măsură pe termen scurt, în prezent, la 18 luni de la lansarea programului, Trichet pleacă de la conducerea BCE într-o perioadă în care instituţia cumpără săptămânal obligaţiuni italiene şi spaniole pentru a ţine sub control costurile de finanţare.
Cei care au lucrat cu el spun că intervenţia pe pieţele de obligaţiuni a fost poate cea mai grea decizie pe care a trebuit să o ia în cei opt ani la cârma BCE.
"Pentru Trichet, ultimii doi ani au fost amari", spune David Marsh, autorul cărţii "Euro, bătălia pentru noua monedă mondială". "A devenit actorul principal în drama altora, victima incompetenţei crase a politicienilor în a gestiona moneda euro."
Euro ţine Europa unită
Pentru Trichet, moneda euro este mai mult decât un experiment. Este o încercare istorică de a uni ţările europene pentru ca acestea să trăiască în pace.
"Pentru generaţia care a trecut prin cel de-al Doilea Război Mondial, Europa a fost importantă pentru a preveni întoarcerea la recesiune şi ororile războiului", declara Trichet în luna iunie. "Pentru generaţia următoare, Europa a fost esenţială pentru a construi bunăstare prin libertate economică şi piaţa liberă. Pentru generaţia actuală, toate acestea sunt lucruri normale. Cetăţenii au acum alte probleme."
Misiunea lui Trichet a fost îngreunată atunci când Franţa şi Germania au decis împotriva voinţei sale să modifice regulile fiscale ale UE, Pactul pentru Stabilitate şi Creştere, pentru a scăpa de sancţiuni pentru că au depăşit pragul de deficit de 3% din PIB. Această decizie a deschis drumul către indisciplină fiscală şi către criza de astăzi.
Dar, Trichet a făcut şi greşeli. Deşi BCE a fost prima bancă centrală care a făcut infuzii de lichiditate în sistemul bancar în 2007, el a subestimat ameninţarea pe care criza de pe piaţa imobiliară americană o avea la adresa euro, este de părere Marco Annunziata, economist-şef al GE Capital şi fost oficial al FMI. Trichet "insista că aceea era doar o criză a Statelor Unite" şi, din moment ce "ţările emergente erau decuplate şi nu existau dezechilibre externe, zona euro era protejată". "Totul a culminat cu o majorare a dobânzii în iulie 2008, ceea ce poate rămâne în istorie drept una dintre cele mai flagrante greşeli de politică monetară din perioada crizei", consideră Annunziata.
În pofida greşelilor, Trichet este lăudat de unul dintre cei mai longevivi bancheri centrali din istoria Statelor Unite, Alan Greenspan. "După mine, Trichet este unul dintre cei mai eficienţi bancheri centrali ai lumii", consideră fostul preşedinte al Fed.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu îl cunoaşte pe Mario Draghi de acum un deceniu, când era oficial al Trezoreriei Italiei. De-a lungul timpului, cei doi s-au mai întâlnit având în vedere că fac parte din comitete financiare comune. Draghi trebuia să vină în România la începutul acestui an, dar vizita a fost amânată întrucât intrase în negocieri pentru a prelua poziţia de preşedinte al BCE. Jean-Claude Trichet, cel care a condus BCE în ultimii opt ani, a fost la Bucureşti anul trecut la festivităţile prilejuite de 130 de ani de la înfiinţarea BNR. România fiind în UE, BNR trebuie să raporteze şi la BCE.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
