În vara anului 2022, când criza preţurilor energiei lovea lumea occidentală, preşedintele de atunci al SUA, Joe Biden, s-a dus în Arabia Saudită pentru a-l convinge pe liderul celui mai mare exportator de petrol la nivel mondial să ajute la scăderea cotaţiilor şi la domolirea inflaţiei. Preţurile pot fi împinse în jos când producţia este majorată. Arabia Saudită este influentă în sector deoarece este liderul OPEC, o organizaţie de tip cartel din care fac parte unii dintre cei mai mari exportatori de petrol, şi cooperează cu Rusia. Biden nu a obţinut ce a vrut şi mai târziu saudiţii au redus producţia de ţiţei, determinând creşterea preţurilor.
Acum, preşedinte al SUA este Donald Trump, care a promis că va face din ţara sa o putere dominantă în exporturile de petrol şi gaze. El vrea să vadă mai mult petrol extras în America şi preţuri mai mici la benzină. În primele sale 100 de zile de mandat, cotaţiile petrolului au scăzut cu 20%. La aceasta a contribuit Arabia Saudită, care şi-a majorat producţia de ţiţei. Analiştii spun că strategia saudită are ca scop recâştigarea cotei de piaţă pierdută în faţa Braziliei, Guyanei şi a şistului american, întărirea disciplinei în interiorul OPEC şi acumularea de resurse financiare necesare proiectelor scumpe de acasă, potrivit The Wall Street Journal.
Dar unul din câştigători este Trump. Acesta a cerut cotaţii mai mici nu doar pentru reducerea presiunilor inflaţioniste din economia americană, ci şi pentru a pune presiuni pe Rusia în războiul pornit de aceasta contra Ucrainei. Cotaţiile au crescut luni, după ce OPEC a decis duminică să-şi crească producţia, dar mai puţin decât s-a anticipat. Aici au contat negocierile cu Rusia. Dar creşteri de preţuri de la începutul săptămânii ar putea fi de scurtă durată deoarece cererea slabă riscă să ducă la supraalimentarea pieţei, notează CNBC.
În prezent, OPEC plus Rusia controlează aproximativ 40% din producţia globală, iar Arabia Saudită rămâne jucătorul dominant al organizaţiei. „Majorarea producţiei oferă o dublă victorie pentru saudiţi – câştigarea de puncte în relaţia cu Trump şi recâştigarea unei părţi din cota de piaţă pierdută în faţa exportatorilor americani“, a declarat Clayton Seigle de la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale pentru WSJ.
Strategia prezintă riscuri. Ţiţeiul Brent, referinţa pentru piaţa mondială, s-a tranzacţionat recent la aproximativ 65 de dolari pe baril, mult sub nivelul de 92 de dolari de care Arabia Saudită are nevoie pentru a-şi echilibra bugetul, potrivit calculelor FMI. Analiştii avertizează că menţinerea mai mult timp a preţurilor scăzute ar putea presa producătorii de şist din SUA, punând în dificultate şi finanţele Arabiei Saudite, care rămâne puternic dependentă de petrol în ciuda eforturilor de diversificare. Regatul a apelat la vânzări de active şi la creşterea datoriei (este de aşteptat ca împrumuturile publice să ajungă la aproape o treime din PIB în acest an) pentru a-şi susţine cheltuielile. Deocamdată însă, decizia de a extrage mai mult petrol poate remodela pieţele, atrage atenţia asupra legăturilor cu Trump şi intensifică concurenţa în sectorul energetic. Şi China remodelează pieţele cu puterea ei de cumpărare şi încăpăţânarea de a achiziţiona petrol şi gaze de la state aflate sub sancţiuni occidentale.
China remodelează pieţele şi altfel, într-un mod în care atacă hotărât eforturile SUA de a dobândi supremaţia mondială la exporturile de energie. China nu vinde lumii petrol şi gaze, aşa cum fac SUA, ci tehnologie pentru energie curată. Exporturile chinezeşti de vehicule electrice, de panouri solare, baterii şi de alte tehnologii care reduc emisiile de CO2 cresc de la an la an. Livrările au atins în august nivelul record de 20 de miliarde de dolari, arată o analiză a think-tankului Ember.
În perioada ianuarie - iulie, exporturile de petrol şi gaze ale SUA au fost de 80 de miliarde de dolari – iar anul acesta China a încetat să mai importe energie americană din cauza războiului taxelor vamale dezlănţuit de Trump, furnizorul ei de top devenind Rusia. În acelaşi interval, exporturile de tehnologie verde ale Chinei s-au situat la 120 de miliarde de dolari. Este vorba de un trend, notează Bloomberg.
Anul trecut, exporturile de ţiţei ale Americii au marcat un record istoric. Însă livrările de tehnologie curată ale Chinei au fost mai mari cu 30 de miliarde de dolari în condiţiile unui război al preţurilor între producătorii chinezi. Important, se majorează rapid exporturile către lumea emergentă. Anul acesta, mai mult de jumătate din exporturile de maşini electrice ale Chinei s-au dus către ţări din afara OCDE, cu câteva excepţii un club al economiilor bogate.
