Business Internaţional

Trump împinge America spre un război comercial cu Germania, unul din multele şocuri care vor fragmenta comerţul global şi lumea

Trump împinge America spre un război comercial cu Germania, unul din multele şocuri care vor fragmenta comerţul global şi lumea

Preşedintele american Donald Trump alături de cancelarul german Angela Merkel (dr.) şi premierul britanic Theresa May (stg.): Nimeni nu ştie cât din ce spune Trump este serios sau face parte din spectacolul mogulului care s-a instalat la Casa Albă.

Autor: Bogdan Cojocaru

29.05.2017, 00:06 4238
Pentru a pune America înainte de toate, preşedintele american Donald Trump identifică mai întâi inamicii naţiunii. Cele mai noi veşti sunt despre: ISIS - Trump vrea ca NATO să lupte contra grupării teroriste, China - marina americană testează determinarea Beijingului de a-şi proteja poziţiile din Marea Chinei de Sud, Coreea de Nord - SUA fac pregătiri militare pentru aventuale atacuri nord-coreene - şi ... maşinile germane - sunt pur şi simplu prea multe pe străzile americane.

Trump nu ratează niciun moment prielnic pentru a ataca politicile comerciale ale Germaniei şi ale companiilor germane. Publicaţia de business germană Handelsblatt îi avertizează pe nemţi să se pregătească de războaie comerciale. Germania este motorul de creştere al Uniunii Europene şi principala piaţă către care se îndreaptă exporturile româneşti.

O altă publicaţie germană respectabilă, Der Spiegel, scrie că la cea mai recentă reuniune a liderilor europeni de la Bruxelles, Trump a spus că germanii sunt „răi, foarte răi“ pentru că vând prea multe maşini BMW, Audi şi Mercedes în SUA.

„Uitaţi-vă la milioanele de maşini pe care le vând în SUA. Vom pune capăt acestui lucru“, ar fi spus Trump unor participanţi la întâlnirea de la Bruxelles. Der Spiegel are aceste informaţii de la surse prezente acolo, dar nu şi înregistrări. Întrebat dacă Trump a atacat constructorii auto germani, un purtător de cuvânt a Casei Albe a răspuns că nu.

Gary Cohn, directorul Consiliului Eco­nomic Naţional al Casei Albe, a recunoscut că preşedintele a spus că nemţii sunt „foarte răi“ în ceea ce priveşte inundarea pieţei americane cu maşini, dar a insistat că afirmaţiile sale nu reprezintă un atac la adresa unuia dintre cei mai importanţi aliaţi ai Americii.

Însă Trump a criticat de mai multe ori Germania pentru surplusul comercial mare pe care îl are cu SUA. Acest surplus reflectă mai ales exporturile de maşini nemţeşti pe piaţa americană. Într-un interviu acordat ziarului Bild în ianuarie, preşedintele american a scos din rând BMW şi a ameninţat com­pania cu impunerea unei taxe de import de 35% pentru maşinile construite în afara SUA şi vândute pe piaţa americană, notează Bloomberg. 

„Dacă te duci pe Fifth Avenue vei vedea că toată lumea are câte un Mercedes-Benz în faţa casei“, a spus Trump publicaţiei. El s-a plâns că nemţii nu conduc maşini Chevrolet, o marcă legendară în SUA. General Motors a retras în mare parte această marcă din Europa.

Pentru Handelsblatt, cea mai mare publicaţie de business din Germania, ameninţările lansate de Trump la adresa partenerilor comerciali ai Americii sunt un semn că sistemul global al comerţului liber începe să se dezmembreze. Germania poate alege să nu facă nimic şi să rămână expusă la capriciile preşedintelui Trump şi ale altor lideri sau poate căuta să se adapteze pentru a reduce vulnerabilităţile.

Aproape în fiecare lună biroul de statistică al Germaniei publică cifre record privind exporturile - pentru mulţi nemţi simbolul supremaţiei ca economie a Germaniei. Însă pentru oamenii de afaceri şi politicienii nemţi, suma istorică de 1.210 miliarde de euro pentru exporturile de anul trecut anunţată în ianuarie a fost mai degrabă cauză de nervozitate. Trump şi echipa sa au reuşit să le inducă această stare. Supremaţia comercială a Germaniei nu este bine văzută de Trump. Europenii, dar şi americanii sunt lăsaţi fără replică de discursurile contradictorii ale preşedintelui, de adevărurile sale alternative şi de ordinele sale executive ciudate. Nimeni nu ştie cât din ce spune Trump este serios sau face parte din spectacolul mogulului.

Însă ceea ce devine din ce în ce mai clar este că atacurile lui Trump la adresa comerţului internaţional fac parte dintr-un tipar mai mare, global. Votul britanicilor de anul trecut pentru retragerea ţării lor din UE reflectă teama de globalizare şi de graniţe deschise şi nemulţumirea perdanţilor globalizării faţă de ordinea economică. Trump la preşedinţia SUA şi Brexitul amplifică o tendinţă globală antiglobalizare şi prevestesc noi probleme. Modelul lui Trump este împărtăşit de tot felul de naţionalişti. Curentul s-a întors contra comerţului cu mult înainte de şocul dublu din 2016. De când cu criza economică globală, ţările din G20 au introdus circa 1.200 de măsuri protecţioniste noi pentru a proteja părţi din ce în ce mai mari din pieţele interne de produsele străine, potrivit Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

China, care a privit întotdeauna comerţul liber ca pe o autostradă cu un singur sens pentru exporturile sale, a făcut în ultimii ani şi mai dificilă prezenţa companiilor străine pe piaţa sa, cea mai populată din lume, prin, spre exemplu, restricţionarea acţionariatului străin sau chiar îngheţarea activelor companiilor din sectoare „sensibile“. 

„Ne aflăm în ape foarte periculoase“, a avertizat Robert Zoellick, fostul preşedinte al Băncii Mondiale. Nicio altă economie mare nu este mai vulnerabilă la întreruperea comerţului liber decât Germania. Un sfert din locurile de muncă de acolo depind de exporturi, inclusiv de exporturile către SUA (1,6 milioane de locuri de muncă).

„Un război comercial ar fi de rău pentru economia germană“, spune Galina Kolev, economistul şef al Institutului pentru economia germană. Exporturile contribuie cu 47% la PIB, ceea ce face din Germania economia dezvoltată cu cea mai mare dependenţă de comerţul liber. În cazul Chinei, fabrica lumii, exporturile echivalează cu 22% din PIB. Nemţii importă cu mult mai puţun decât exportă şi, ironic, tot ei ar trebui să vrea cel mai mult să schimbe acest lucru. Banii pe care îi câştigă nemţii din surplus sunt investiţi în străinătate, expunând ţara la riscuri mari. Mareea de bani nemţeşti a irigat ipotecile subprime ale americanilor, bulele imobiliare din Spania şi Irlanda şi multe alte investiţii otrăvitoare.

Gunther Schnabl, economist la Universitatea din Leipzig, a calculat că Germania a pierdut deja peste 1.000 de miliarde de euro în venituri din export prin investiţii neinspirate.

„Este puţin probabil ca  nemţii să poată folosi această avere“, spune Hans-Werner Sinn, un alt economist german de top. „Multe dintre automobilele şi utilajele pe care le-am exportat au fost pur şi simplu date pe degeaba.“  Deoarece multe din aceste pierderi s-au acumulat în bănci, nemţii au plătit dublu pentru că s-au văzut mai târziu în situaţia de a salva prin bailout-uri băncile. Este o schemă de redistribuire gigantică, de care beneficiază companiile exportatoare germane şi ţările care cumpără maşini Porsche, dar care lasă nota de plată contribuabilului german.

Ce urmează? Zvonurile spun că Trump a trimis deja emisari comerciali în capitalele Europei pentru a negocia acorduri individuale. Spre exemplu, Berlinului i s-ar fi cerut să cumpere mai multe arme şi echipamente militare din SUA pentru a-şi reduce surplusul de 49 de miliarde de euro cu America. Însă fragmentarea pieţei europene prin acorduri bilaterale va accelera probabil fragmentarea comerţului mondial.

Până atunci, Bruxellesul şi Washingtonul s-au angajat în mici lupte de uzură. Europa atacă evazionişti americani mari precum Apple şi companii influente ca Facebook, în timp ce SUA au luat în vizor cu anchete Volkswagen şi Bosch în scandalul Dieselgate. Fiecare parte poate face cunoscut celeilalte cât de mult au de pierdut aceste companii. Să fie aceasta o cale spre compromis?

AFACERI DE LA ZERO