• Leu / EUR5.3459
  • Leu / GBP6.4192
  • Leu / USD4.8725
Business Internaţional

Trump a instaurat oficial noua sa ordine comercială globală cu taxe vamale mai mari sau mai mici, în funcţie de cine este sau nu prietenul SUA. Franţa, cu deficitul comercial în creştere, cere acţiune de urgenţă pentru întărirea competitivităţii industriei europene. Însă UE va trebui să investească sute de miliarde de dolari în economia americană

Zilele trecute Levente Magyar, secretarul de stat pentru parlament din ministerul de externe a anunţat la Washington trei reuşite majore în relaţiile bilaterale de când Trump este preşedinte: ridicarea sancţiunilor impuse de SUA Ungariei în timpul administraţiei Obama, excluderea proiectului centralei nucleare Paks II de la aplicarea sancţiunilor secundare care ţintesc entităţi ruseşti şi un acord pentru dezvoltarea de reactoare nucleare modulare mici în Ungaria folosind tehnologie americană. Foto: preşedintele SUA Donald Trump şi premierul Ungariei Viktor Orban.

Zilele trecute Levente Magyar, secretarul de stat pentru parlament din ministerul de externe a anunţat la Washington trei reuşite majore în relaţiile bilaterale de când Trump este preşedinte: ridicarea sancţiunilor impuse de SUA Ungariei în timpul administraţiei Obama, excluderea proiectului centralei nucleare Paks II de la aplicarea sancţiunilor secundare care ţintesc entităţi ruseşti şi un acord pentru dezvoltarea de reactoare nucleare modulare mici în Ungaria folosind tehnologie americană. Foto: preşedintele SUA Donald Trump şi premierul Ungariei Viktor Orban.

Autor: Bogdan Cojocaru

07.08.2025, 22:54 208

Joi, la un minut după miezul nopţii, SUA s-au detaşat oficial de o ordine comercială construită timp de decenii pe baza comerţului liber, majorând taxele pe importuri de la media de 2% în ianuarie, când Donald Trump a fost învestit preşedinte al Americii, la 17,3% în prezent – cel mai ridicat nivel de după anii 1930.

SUA sunt o singură ţară, iar în mod normal decizia unei singure ţări de a renunţa la comer­ţul liber şi de a ridica în jurul ei ziduri de protec­ţionism nu ar trebui să producă un cutremur pentru comerţul global. Însă SUA sunt cea mai mare economie a lumii, una care importă masiv şi în care consumul este cel mai mare motor. Statele americane sunt cel mai mare parte­ner la exporturi pentru Uniunea Europeană şi pentru China.

Scopul taxelor vamale, anunţate de Trump încă din campania electo­rală şi testate la un nivel mai mic în primul său mandat de preşedinte, este de a echilibra comerţul Americii, adică de a reduce deficitul comercial al ţării, şi de a reindustrializa economia, atrăgând investiţii în producţia internă.

Te-ar putea interesa și:

Acest lucru înseamnă şi locuri de muncă. Pentru americani, spun specialiştii, problema este că taxele vamale vor duce la creşterea pre­ţu­rilor şi a incertitudinilor pentru producătorii autohtoni care depinde de materie primă şi com­ponente din import. Unii văd deja crăpă­turi produse de aceste taxe în economia ame­ri­cană, mai evidente pe piaţa muncii, unde com­paniile au încetinit ritmul angajărilor. Alţii văd probleme mai vechi. Opiniile experţilor sunt împărţite, la fel cum venirea lui Trump la Casa Albă a scos la iveală polarizarea accentuată a societăţii, dar şi a presei americane.

Trump a promis investiţii de sute de mili­arde de dolari în economia SUA din partea com­paniilor străine, şi până acum anunţurile de investiţii au venit unul după altul. Chiar şi UE şi-a asumat un astfel de angajament, dar cum îl va împlini este neclar. Însă până la concretiza­rea proiectelor este cale lungă. Taxele vamale ale lui Trump nu sunt uniforme, diferă, uneori mult, în funcţie de cât de bine au decurs nego­ci­erile guvernamentale din ultimele luni, în cazul UE cele dintre Washington şi Comisia Europeană. Şi astfel se conturează limitele in­fluenţei, puterii şi importanţei economiei SUA în lume.

Pentru India, unul din pilonii BRICS, un grup de economii emergente mari care cau­tă să contrabalanseze influenţa SUA în econo­mia şi finanţele globale, Washingtonul a dublat taxele vamale la 50% deoarece statul asiatic nu vrea să renunţe la petrolul rusesc. Importurile din El­veţia sunt taxate cu 39%, cotă ridicată care a surprins pe toată lumea, inclusiv pe oficialii el­ve­ţieni, care au încercat fără efect să-i îmbune­ze pe americani pe ultima sută de metri. De fapt, este cel mai mare nivel aplicat unei naţiuni dezvoltate. SUA şi UE au negociat pentru im­por­turile din Europa taxe vamale de 15%, care pot fi urcate la 35% dacă Uniunea nu indepli­neşte promisiunea Comisiei de a investi în eco­nomia americană 600 de miliarde de dolari.

Taxa vamală aplicată importurilor de maşini europene ar trebui coborâtă peste câteva zile de la 25%, cât este în prezent, la 15%, însă Washingtonul îi ţine pe constructorii europeni de maşini în suspans. Oţelul european şi aluminiul sunt taxate cu 50%. Aceste cote au fost stabilite printr-un acord comercial preliminar, din care lipsesc detalii importante. Totuşi, bursele de acţiuni europene au întâmpinat cu creşteri noile tarife.

 

De asemenea, şi euro s-a apreciat faţă de dolar. Investitorii privesc cu ochi buni ceea ce ar trebui să fie începutul sfârşitului unor incertitudini care persistă de jumătate de an. Însă relaţia comercială dintre SUA şi UE este în continuare fragilă. Acordul cu Washingtonul şi negocierile purtate de Comisia Europeană sunt criticate de liderii marilor economii. Franţa se distanţează de SUA. În schimb, Ungaria premierului Viktor Orban se distanţează de Comisia Europeană şi caută să se apropie pe cât de mult posibil de Casa Albă, lăudându-se cu întărirea relaţiilor americano-maghiare.

Chiar zilele trecute Levente Magyar, secretarul de stat pentru parlament din ministerul de externe a anunţat la Washington trei reuşite majore în relaţiile bilaterale de când Trump este preşedinte: ridicarea sancţiunilor impuse de SUA Ungariei în timpul administraţiei Obama, excluderea proiectului centralei nucleare Paks II de la aplicarea sancţiunilor secundare care ţintesc entităţi ruseşti şi un acord pentru dezvoltarea de reactoare nucleare modulare mici în Ungaria folosind tehnologie americană.

Iar de la Budapesta ministrul de externe maghiar Péter Szijjártó a anunţat crearea unui grup de lucru cu 10 companii mari, printre care Audi, BMW, Mercedes adică cei trei mari constructori auto germani -, Samsung SDI, din Coreea de Sud, şi CATL, din China, pentru atenuarea efectelor negative ale noului acord comercial UE-SUA. Înţelegerea, a spus ministrul, îi favorizează pe nedrept pe producătorii americani prin eliminarea taxelor pe importurile europene din SUA, în timp ce exporturile din UE sunt taxate cu 15%.

Premierul Orban este un aliat al preşedintelui Trump, care a indicat de multe ori că nu vede cu ochi buni maşinile germane pe străzile oraşelor americane. Însă economia maghiară a ajuns dependentă de maşinile exportate de constructorii germani. Din Franţa, ministrul delegat cu comerţul exterior Laurent Saint-Martin a atras atenţia că destabilizarea ordinii comerciale globale – sau războiul comercial global - a prins Franţa nepregătită şi vulnerabilă: în primul semestru al acestui an, deficitul comercial al ţării a crescut cu 10%.

Este o accelerare după un an în care balanţa comercială s-a îmbunătăţit. Îngrijorătoare este şi balanţa de cont curent, care a devenit brusc negativă. În aceste condiţii, Laurent Saint-Martin a declarat că deficitul comercial al Franţei este un semnal de alarmă, mai ales în contextul noului acord comercial UE-SUA, şi a cerut liderilor Franţei şi Uniunii Europene să acţioneze mai repede pentru redresarea competitivităţii industriei. Însă CE a promis investiţii de sute de miliarde de euro în economia americană.

 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează GALA ZF 28 de ani, 23 noiembrie 2026. Fii alături de noi!
Principalele valute BNR - astăzi, 13:37
EUR
USD
GBP
Azi: 5.3459
Diferență: -0,0486
Ieri: 5.3459
Azi: 4.8725
Diferență: 0,1233
Ieri: 4.8725
Azi: 6.4192
Diferență: 0,0296
Ieri: 6.4192