„Avem nevoie de un lider care să nu stea la cheremul marilor afaceri, de unul care răspunde în faţa muncitorului, sindicalizat sau nu, un lider care nu se vinde corporaţiilor multinaţionale, de unul care ia partea companiilor americane şi industriei americane“, a declarat JD Vance, investitorul-politician pe care politicianul-miliardar-om de afaceri Donald Trump şi l-a ales pentru a-i fi secund în campania electorală pentru cucerirea Casei Albe.
Republicanul are prima şansă în alegerile pentru preşedinte din noiembrie, aşa că toată lumea caută în discursurile, acţiunile şi interviurile sale şi ale apropiaţilor săi indicii despre ce va însemna o nouă administraţie Trump în SUA. „Am terminat, doamnelor şi domnilor, cu răsfăţarea Wall Street-ului. Ne angajăm faţă de omul muncii. Nu vom mai importa forţa de muncă, vom lupta pentru cetăţeanul american, pentru locuri de muncă mai bune pentru ei, pentru salarii mai bune pentru ei“, a spus Vance. Par promisiuni socialiste, venite de la oameni care au urcat pe scara socială, a businessului şi a politicii din SUA profitând de drumurile deschise de capitalism.
În politica americană, astfel de obiective se numesc ţinte sociale progresiste. Pentru lumea întreagă, aceste lucruri înseamnă protecţionism şi populism, reorientarea Partidului Republican dinspre conservatorismul pieţei libere al erelor Reagan şi Bush spre populism economic, după cum explică Financial Times.
De aceea, prima impresie despre politicile economice ale cuplului Trump-Vance este de haos. Haotică a fost într-o bună măsură şi prima administraţie Trump. Însă cei doi capitalizează pe furia contra corporaţiilor acumulată în timp şi vizibilă în ultimii ani în ascensiunea sindicatelor din industria auto şi în victoriile lor contra marilor producători în obţinerea unor condiţii mai bune de muncă şi în proteste precum cele ale scenariştilor de la Hollywood din 2023. Mare parte din populaţia Americii a simpatizat cu greviştii din industria auto şi cea a filmului.
Pe plan extern, Trump este cunoscut ca un mare perturbator. Neîncrederea actuală a aliaţilor europeni în SUA şi războiul comercial contra Chinei sunt moşteniri lăsate de prima administraţie Trump. Un nou mandat al acestuia ca preşedinte va aduce, probabil, noi episoade de război comercial. Fostul preşedinte propune tarife de 10% pe toate importurile Americii deoarece celelalte state nu importă suficient din SUA, plus o suprataxă de 60-100% aplicată produselor aduse din China.
Analiştii cred că tensiunile comerciale nu vor ocoli nici măcar Canada. Aliaţii europeni şi din Asia sunt primii care vor simţi presiunile. Trump vrea un dolar mai slab pentru a impulsiona exporturile americane, dar astfel el ar putea declanşa şi războaie valutare. Dolarul s-a depreciat în ultima recesiune mondială, ajutând economia SUA să-şi revină mai rapid decât celelalte şi frânând recuperarea partenerilor comerciali. Nu sunt puţini cei care cred că deprecierea de atunci a monedei americane a fost ceva intenţionat.
În primul mandat, bătăliile comerciale ale lui Trump au fost violente, dar haotice. Au alternat ameninţări şi măsuri de pedepsire cu eforturi de negociere pentru acorduri bilaterale, inclusiv cu China. Administraţia Trump a încercat să protejeze economia americană de efectele contraatacurilor tarifare prin subvenţii oferite unora dintre victime, inclusiv fermierilor din anumite state importante pentru ca republicanii să câştige alegeri naţionale.
Pe plan intern, în 2017, congresul republican şi Trump au activat un pachet de reduceri de taxe de 1.700 miliarde dolari pentru companii şi gospodării. Data de expirare este anul viitor, dar nu se ştie dacă Trump nu face aceste reduceri de taxe permanente. Într-un interviu recent pentru Bloomberg, fostul preşedinte a spus că dacă ajunge din nou la Casa Albă va reduce impozitul corporate de la 21% la 15% pentru anumite situaţii. Democraţii au propus majorarea acestor taxe la 28% şi au spus că planul Trump e mană cerească pentru bogaţi. Vance şi-a exprimat dubiile faţă de unele reduceri de taxe.
Un alt mare semn de întrebare stă deasupra miliardelor de dolari în scutiri fiscale adoptate de administraţia lui Joe Biden pentru împulsionarea industriei interne. Aceste măsuri, în special cele pentru energia verde, au fost criticate de republicani. Însă mulţumită lor multe regiuni din SUA beneficiază de locuri noi de muncă şi multe companii din Europa investesc acolo. Dereglementarea a fost un refren cântat de ani de zile de republicani. În unele sectoare precum energia şi clima, noua administraţie Trump va încerca să retragă rapid măsurile antipoluare şi antiemisii, promovând în schimb producţia de energie şi carburanţi din petrol şi gaze. Însă în alte sectoare este aşteptată înăsprirea reglementărilor. Spre exemplu, Vance este adeptul recuperării banilor din remuneraţii de la băncile care dau faliment. Trump a promis că îl va lăsa în pace pe preşedintele Rezervei Federale (banca centrală a SUA) Jerome Powell, dar numai dacă el crede că acesta îşi face treaba cum trebuie. Fostul lider de la Casa Albă şi-a definit politicile economice ca fiind bazate pe „inflaţie redusă, dobânzi mici, creştere accelerată şi readucerea acasă a industriei“. Dar el nu vrea ca Fed să taie dobânzile înainte de alegeri deoarece acest lucru ar pune într-o lumină mai bună administraţia Biden. Despre planurile de reducere a inflaţiei, el a spus că ar permite expansiunea producţiei de gaze şi petrol în SUA pentru ieftinirea carburanţilor. Şi nu în ultimul rând, Trump nu mai vrea să interzică TikTok în SUA.
