• Leu / EUR4.9366
  • Leu / GBP5.6319
  • Leu / USD4.9920
Business Internaţional

Turcia a devenit poarta Rusiei către lume, inclusiv către Occident. Mărfurile destinate pieţei ruse trec prin porturile turce, iar gazele ruseşti ajung în Europa pe o rută turcă

Turcia a devenit poarta Rusiei către lume, inclusiv către Occident. Mărfurile destinate pieţei ruse trec prin porturile turce, iar gazele ruseşti ajung în Europa pe o rută turcă

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, n-au fost niciodată prieteni, dar au devenit aliaţi în afaceri.

Autor: Bogdan Cojocaru

13.08.2022, 10:37 4593

Când Rusia a cerut anul acesta Europei să plătească în ruble pentru gazele pe are i le vinde, guvernul ungar nu a ezitat. Cu puţin timp înainte de invazia rusă din Ucraina, Ungaria încheiase un nou acord pe termen foarte lung cu Gazprom. Specialiştii occidentali în geopolitică spun că Budapesta joacă după cum îi cântă Rusia şi şi-a adâncit de bună voie dependenţa de gaze­le ruseşti pentru că acestea i-ar oferi siguranţă energetică şi i-ar proteja consumatorii de criza costului vieţii, în plină desfăşurare acum.

În Ungaria, inflaţia se apropie de 13%, nivel ridicat, dar nici de departe comparabil cu cel din, spre exemplu, Cehia, unde indicatorul este aşteptat să ajungă la aproape 20%, conform ING. În Polonia, ţara euro­pea­nă care a făcut cele mai mari eforturi pentru a deveni independentă faţă de importurile de energie rusă, inflaţia este de 15%.

Însă Turcia s-a dus şi mai departe: inflaţia este de 80%. De aceea, orice levier pe care guvernul de la Ankara îl poate folosi pentru a domoli scumpirile este binevenit. Acordul intermediat de Turcia între Ucraina şi Rusia care permite exportul de cereale şi alte ali­mente sau furaje ucrainene pe Marea Neagră a fost lăudat până şi de Papa de la Roma.

Acordul înlesneşte şi exporturile de cereale ale Rusiei. Turcia importă cereale, aşa cum importă şi cea mai mare parte a energiei folosite. Mai recent, guvernul turc a anunţat că va plăti cu ruble o parte din gazele naturale im­portate din Rusia. Aceas­ta a fost de fapt o confirmare pentru că vestea a venit mai întâi de la Moscova.

Unii observatori au su­bliniat un alt aspect al acestei strategii: Turcia îşi dedolari­zează importurile de energie. De asemenea, Bloomberg scrie că cinci bănci turceşti au adoptat sistemul de plăţi rusesc Mir, considerat o piesă de bază a ceea ce este cunoscut ca Fortăreaţa Rusia, efortul Moscovei de a ieşi de sub influenţa sistemului financiar occidental şi de a se proteja astfel de sancţiunile Vestului.

Analiştii occidentali se tem că în felul acesta Turcia, un stat membru al NATO, se apropie periculos de mult de Rusia, la un nivel la care nici Ungaria, şi ea stat membru al NATO, n-a ajuns. Cotidianul turc Dunya scrie, citat de bne IntelliNews, că depozitele din porturile turceşti sunt pline de mărfuri şi produse destinate Rusiei.

Ziarul citează surse din sectorul de logistică şi explică situaţia prin faptul că Turcia ajută Rusia să ocolească sancţiunile impuse de SUA, UE şi alte state occidentale Rusiei după ce aceasta a invadat Ucraina. Guvernul turc nu s-a aliniat răspunsului occidental şi susţine că trebuie să rămână în relaţii bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova pentru a-şi păstra statutul de intermediar de încredere în negocierile pentru pace.

Totuşi, notează bne IntelliNews, se spune că administraţia de la Washington este din ce în ce mai iritată de faptul că preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan se afişează tot mai des cu omologul rus, Vladimir Putin, şi cu cel iranian, Ebrahim Rais.

La începutul lunii august, Departamentul american de Tre­zorerie a inclus printre ţintele noii runde de sancţiuni contra Rusiei şi compania turcă MMK Metalurji, care are două oţelării şi un port în Turcia, care are ca părinte o cor­poraţie rusească.

Dunya scrie că vapoare cu marfă din întreaga lume acostează în porturile turce, unde încărcatura este preluată de vase turceşti şi transportată în Rusia. Mărfurile sunt expediate fără a fi înregistrate ca im­por­turi în Turcia. De asemenea, notează ziarul, pentru fluidizarea traficului de produse dintre cele două ţări, firme ruseşti îşi deschid birouri în Turcia şi intră în parteneriate comerciale cu afaceri de acolo.

Oamenii de afaceri ruşi pot cumpăra ac­tive imobiliare sau crea firme în Turcia pentru a obţine cetăţenia turcă. Apoi, ei pot trimite din Turcia în Rusia produse importate din UE sau din Orientul Îndepărtat.

Transporturile către Rusia sunt efectuate de companii de profil turce deoarece giganţii vestici precum Maersk, Hapag Lloyd şi Hamburg Sud nu mai fac afaceri cu Rusia.

Odată cu „apropierea“ de Rusia, Erdogan a anunţat şi că Turcia va importa în cantităţi mai mari petrol şi gaze naturale din Iran. Daily Sabah, un cotidian turc foarte pro-guvernamental, a remarcat că Europa „ar trebui să mulţumească Turciei pentru importurile neîntrerupte de gaze naturale ruse“.

Însă acest titlu sunt de fapt cuvintele rostite de Putin la o întâlnire cu Erdogan şi se referă la gazoductul TurkStream, proiect ruso-turc devenit principala cale de transport a gazelor ruse către Europa de Est. Dar de un flux neîntrerupt de gaze beneficiază doar ţările prietene Rusiei, cum este Ungaria.

Moscova a închis complet robinetul pentru Bulgaria, în ajutorul căreia a sărit cu exporturi de gaze… Turcia. Scopul TurkStream este de a permite Rusiei să ocolească cu exporturile de gaze Ucraina. Conducta dublă a fost pusă în funcţiune în 2020. În octombrie 2021, Gazprom a încetat să mai trimită gaze prin rutele ucrainene Ungariei, tot atunci făcându-se trecerea la TurkStream pentru această ţară.

 
 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9366
Diferență: -0,1072
Ieri: 4.9419
Azi: 4.9920
Diferență: 0,2309
Ieri: 4.9805
Azi: 5.6319
Diferență: -0,6755
Ieri: 5.6702
Azi: 5.0780
Diferență: 0,4014
Ieri: 5.0577