Business Internaţional

Turcia îşi dezvăluie secretele succesului economic: investiţii în infrastructură pe timp de criză şi încrederea populaţiei în guvern

Turcia îşi dezvăluie secretele succesului economic: investiţii în infrastructură pe timp de criză şi încrederea populaţiei în guvern

Recep Tayyip Erdogan, premierul Turciei: „Credem că performanţa economică şi succesul sunt posibile doar dacă sunt stabilite legături puternice şi relaţii de încredere între populaţie şi guvern“. Foto: AFP

Autor: Bogdan Cojocaru

13.05.2013, 18:54 1419

Cu toate că este prinsă între o Europă în criză şi un Orient Mijlociu frământat de turbulenţe politice şi sociale, economia Turciei creşte de patru ani în ritm susţinut. După ce la începutul mileniului a trecut prin propria criză bancară, Turcia îşi permite acum să pună la respect FMI şi este dată drept exemplu de urmat pentru alte economii emergente. Printre „secretele“ acestei performanţe, premierul Recep Tayyip Erdogan enumeră continuarea investiţiilor pe timp de criză, multe în infrastructură, educarea forţei de muncă şi parti­ciparea cetăţenilor la deciziile care le schimbă vieţile pentru menţinerea sentimentului de încredere.

În urmă cu zece ani, când Partidul Justiţie şi Dezvoltare al premierului Erdogan a venit la putere, Turcia era datoare la FMI cu 23,5 miliarde dolari. Ultimul acord de creditare cu Fondul a fost încheiat în 2005 şi a expirat în 2008, iar de astăzi Turcia va deveni creditor al instituţiei de la Washington.

„De atunci nu am mai semnat niciun acord cu FMI. De ce? Ne-au cerut altceva în schimb. Au vrut să ne înveţe cum să facem politică. Eu sunt politician şi ascult şi învăţ de la alţi politicieni, nu de la birocraţii instituţiilor internaţionale“, a afirmat Erdogan în discursul de deschidere al şedinţei anuale a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, organizată anul acesta la Istanbul. Premierul a explicat că ar fi acceptat sprijin financiar dacă, după ce Turcia şi-ar fi plătit datoriile, FMI ar fi renunţat la orice pretenţie.

„Dacă nu ne-am plăti datoriile, atunci am face ceea ce este necesar. Dar ei s-au întors şi ne-au cerut să aplicăm nu ştiu ce reformă, iar noi am decis să nu semnăm. Ne-am plătit datoriile, iar de marţi împrumutul de la FMI este istorie“, a spus Erdogan.

Economia a „aterizat lin“ şi a evitat riscul supraîncălzirii

Economia Turciei creşte susţinut de patru ani, iar economia s-a transformat într-un magnet pentru investiţii, scrie The Wall Street Journal. Bursa de acţiuni de la Istanbul a urcat anul acesta de mai multe ori la niveluri record. Randamentele obligaţiunilor cu scadenţa la doi ani au scăzut în urmă cu două săptămâni sub 5% pentru prima dată în istorie, semn al încrederii investitorilor. Iar investiţiile sectorului privat reprezintă cel mai important factor care contribuie la dinamica dezvoltării economice şi creşterii, a subliniat Erdogan.

Economistul-şef al BERD Erik Berglof a salutat „aterizarea lină“ a economiei în 2012 şi a estimat că PIB-ul va creşte cu 3,7% anul acesta, după un avans de 2,2% în 2012, cel mai lent din ultimii patru ani. Creşterea de anul acesta ar fi susţinută de extinderea cererii interne şi politica monetară relaxată.

Erdogan a explicat că guvernul îşi bazează dezvoltarea pe infrastructura fizică şi producţie, dar şi pe investiţii în resurse umane. 

„Am luat măsuri pentru a întări relaţia dintre educaţie şi forţa de muncă. De asemenea, ne-am concentrat pe pregătirea vocaţională sau profesională pentru a creşte gradul de calificare al forţei de lucru“, a spus premierul.

Investiţii în infrastructură

Un alt element al strategiei de creştere sunt investiţiile pe timp de criză. În urmă cu câteva zile, Turcia a organizat o licitaţie pentru construirea şi administrarea unui aeroport cu o capacitate de 100 milioane pasageri pe an. Dacă va fi finalizat, proiectul ar putea avea ca rezultat cel mai mare aeroport din lume. Licitaţia a fost câştigată de un consorţiu format din cinci companii turce, care timp de 25 de ani vor plăti redevenţe de 22 miliarde dolari plus TVA.

Turcia construieşte, de asemenea, un canal navigabil ultramodern care să lege Marea Neagră de Marea Marmara. Astfel va fi protejată strâmtoarea Bosfor de dezastre ecologice. Canalul va avea o lungime de 42 km şi 500 de metri în cea mai lată porţiune.

Guvernul turc pune accent şi pe latura socială a strategiei de creştere. „Credem că performanţa economică şi succesul sunt posibile doar dacă sunt stabilite legături puternice şi relaţii de încredere între populaţie şi guvern. Este foarte important să se asigure că participarea oamenilor la deciziile cu impact asupra vieţilor lor este la nivel maxim“, a spus Erdogan.

Rata şomajului a scăzut de 15% în 2009 la 9,2% anul trecut, iar guvernul turc are destul spaţiu pentru a aloca mai multe resurse pentru programe sociale. Acest gen de cheltuieli au crescut de la echivalentul a 0,5% din PIB în 2002 la 1,4% din PIB în 2011. Rezervele valutare s-au majorat de la 27,5 miliarde dolari în 2002 la 135 miliarde dolari în prezent.

De la datornic la creditor al FMI

Dincolo de afirmaţiile victorioase ale lui Erdogan trebuie notat că Turcia a ieşit din propria criză bancară, din 2001, împrumutând echivalentul a 14% din PIB de la FMI. Până în 2008 statul turc a semnat în total 19 acorduri stand-by cu FMI, de la care a împrumutat în total 50 miliarde dolari. Turcia va împrumuta Fondului 5 miliarde dolari, ceea ce o plasează pe locul 23 în topul creditorilor instituţiei.

Turcia se confruntă, de asemenea, cu probleme structurale, printre care dependenţa aproape totală de importurile de energie, ceea ce face ca economia să fie vulnerabilă, de exemplu, la fluctuaţiile preţului petrolului, şi un deficit cronic de cont curent alimentat de fonduri de investiţii adesea cu un caracter capricios.

Cu toate acestea, Turcia are o economie şi un sector al serviciilor publice bine gestionate şi poate servi ca model în multe privinţe, a spus preşedintele BERD Suma Chakrabarti, citat de World Bulletin. Turcia este a doua piaţă ca mărime, după Rusia, pentru BERD, a subliniat Chakrabarti. Turcia şi România au devenit state acţionare la BERD în aceeaşi zi, 28 martie 1991.

 

Turcia vrea să ofere facilităţi fiscale evazioniştilor dacă aceştia îşi repatriază activele

Guvernul turc intenţionează să atragă fondurile păstrate de cetăţenii turci şi de companii în străinătate reducând taxele de la 35% la 2% dacă acestea sunt aduse în ţară. Autorităţile fiscale nu vor cere clarificări în privinţa provenienţei fondurilor, scrie World Bulletin. Singura condiţie este ca aceste active, a căror valoare este estimată la 100 miliarde dolari, să fie declarate până la 31 iulie.

Demersul are ca scop reducerea dependenţei economiei de capital străin. Proiectul va proteja oamenii de afaceri de anchetele fiscale privind activele nou declarate şi îi va scuti de taxe pe venit şi profit dacă aleg să transfere activele în Turcia până la sfârşitul anului.

AFACERI DE LA ZERO