Turcia este de ceva timp un partener problematic al Uniunii Europene, iar după lovitura de stat ratată şi mai ales după reacţia dură a autorităţilor controlate de preşedintele Recep Tayyip Erdogan problemele au devenit şi mai mari, ajungând până la vehicularea întrebării dacă nu cumva ar fi mai sigur ca americanii să-şi retragă armele nucleare de acolo.
Oficialii europeni l-au avertizat pe Erdogan că Turcia trebuie să rămâna un stat de drept şi că măsuri precum reintroducerea pedepsei cu moartea, aşa cum cer politicieni turci, ar descalifica automat Turcia din cursa pentru aderarea la UE.
„Trebuie să fim atenţi ca autorităţile turce să nu implementeze un sistem politic care acţionează contra democraţiei“, a spus ministrul francez de externe Jean-Marc Ayrault. Ministrul luxemburghez de externe Jean Asselborn a atenţionat că există pericolul ca relaţiile dintre Turcia şi UE să fie „distruse“ dacă Erdogan merge prea departe.
Între timp, presa turcească scrie că preşedintele rus Vladimir Putin şi Erdogan s-ar putea întâlni curând în încercarea de a normaliza legăturile bilaterale dintre cele două puteri de la Marea Neagră. Puciul eşuat ridică, de asemenea, întrebarea cât de multă încredere mai poate avea NATO în armata turcă în condiţiile în care tentativa de lovitură de stat a fost pusă în scenă de ofiţeri turci.
În urma loviturii de stat ratate, guvernul Turciei a anunţat rapid reţinerea a 2.700 de judecători şi procurori, iar luni a spus că 7.899 de poliţişti, 614 membrii au poliţiei militare şi 47 de guvernatori locali au fost concediaţI sau suspendaţi. Până luni, autorităţile mai arestaseră 103 generali din armată şi amirali (o treime din totalul cadrelor cu acest rang).
Puciul ratat şi reacţia Ankarei poate aduce o lungă periodă de instabilitate în Turcia, o economie şi aşa căzută din graţiile investitorilor. De ce n-ar fi aceasta o oportunitate pentru România, o ţară stabilă, loială UE şi membră a NATO?
