Prin acest pachet, Agenţia de Reglementare Bancară intenţionează să reducă de la 60 la 20 numărul de servicii pentru care pot fi percepute comisioane. Băncile sunt obligate să ceară permisiunea clientului înainte de a impune comisioane sau taxe şi trebuie să-l informeze pe acesta dacă taxa este majorată cu mai mult de 20%. De asemenea, clienţii care au mai mult de un cont la o bancă vor plăti comision de administrare pentru un singur cont.
Guvernul condus de preşedintele ales Recep Tayyip Erdogan a acuzat băncile private că îi „exploatează pe săraci“ prin practici necinstite. Guvernul critică mai ales taxele şi comisioanele bancare.
Alegerea ca preşedinte a lui Erdogan a lăsat vacantă funcţia de premier, care va fi ocupată de fostul ministru de externe Ahmet Davutoglu, în vârstă de 55 de ani. În perioada 2009 - 2014, el s-a remarcat prin strategia externă aplicată, cunoscută sub numele de „zero probleme cu vecinii“, al cărei scop este să întărească legăturile Turciei cu Orientul Mijlociu, să extindă influenţa ţării asupra vecinelor arabe şi să transforme în final Turcia într-o putere regională. Criticii au privit cu reticenţă această reformă care ar putea afecta legăturile cu ţările vestice şi l-au acuzat pe Davutoglu că promovează un sistem similar celui din perioada imperiului otoman. Aliaţii occidentali ai Turciei au fost consternaţi de politica externă aplicată de Ankara. SUA şi statele europene au adoptat atitudini cu mult diferite faţă de cele ale Turciei în numeroase situaţii şi conflicte geopolitice. Relaţiile Turciei cu Irak, Siria, Israel, Egipt şi SUA s-au tensionat, iar negocierile pentru aderarea statului turc la UE s-au împotmolit.
Preşedintele Erdogan a declarat că obiectivele succesorului său în următorii ani sunt iniţierea unui proces de instaurare a păcii cu cetăţenii kurzi, menţinerea unităţii partidului său şi continuarea luptei împotriva sectei islamice a clericului Fethullah Gulen pe care Erdogan îl acuză că ar fi încercat să-i desfiinţeze guvernul, scrie New York Times.
