În timp ce Serbia face paşi concreţi pentru lansarea lucrărilor de construire a secţiunii sale din a doua secţiune a gazoductului, în ţara vecină Bulgaria au început să apară semne de întrebare cu privire la beneficiile participării la proiect.
În plus, Bulgaria s-ar putea lovi de opoziţia UE cu privire la acest proiect după ce proiectul său anterior a căzut.
În decembrie 2014, Rusia şi-a abandonat, din cauza obiecţiilor formulate de Comisia Europeană, planurile privind South Stream, anunţând că este pregătită să construiască în loc un alt gazoduct către Turcia.
Secţiunea offshore a TurkStream, cu o lungime de 930 de km, va consta din două secţiuni paralele cu o capacitate anuală de 15,75 miliarde de metri cubi. Una este destinată livrării de gaze către consumatorii din Turcia, în timp ce a doua va transporta gaze către consumatorii din Europa de Sud şi Sud-Est.
Pe 19 noiembrie, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi omologul său rus Vladimir Putin au participat la ceremonia care a marcat finalizarea secţiunii offshore a gazoductului.
La sfârşitul aceleiaşi luni, cotidianul rus Kommersant anunţa că Gazprom intenţionează să extindă TurkStream în Bulgaia, Serbia, Ungaria şi Slovacia.
Monopolul de pe piaţa sârbă a gazelor Srbijagas va împrumuta 70 milioane de euro de la cinci bănci pentru a-şi construi segmentul din TurkStream, potrivit Intellinews. Dusan Bulatovic, şeful companiei, a anunţat că lucrările ar putea începe în prima jumătate a lunii martie 2019.
În octombrie, Srbijagas anunţa că se aşteaptă ca investiţiile în reţeaua de distribuţie de gaze a ţării să ajungă la 3 miliarde de euro în următorii cinci ani.
Între timp, în Bulgaria partidul de opoziţie Bulgaria Democrată a cerut guvernului să nu aprobe niciun acord privind TurkStream înainte de a avea dovezi solide că proiectul îşi merită costurile. La începutul lunii decembrie, parlamentul ţării a dat undă verde companiei de stat Bulgartransgaz să lanseze licitaţii pentru construirea noului conector de 484 km. Costurile sunt estimate la 1,4 miliarde de euro.
La sfârşitul lunii noiembrie, ministrul bulgar al energiei anunţa că ţara sa va genera un profit de 2,2 mld de euro în 20 de ani.
Cât priveşte Ungaria, ministrul energiei din această ţară a declarat că aceasta doreşte dezvoltarea de noi rute de tranzit cu toate ţările vecine, inclusiv un proiect cu Serbia ca parte a expansiunii TurkStream în ECE, potrivit interfaxenergy.com.
O altă ţară care s-a arătat interesată să participe la proiectul TurkStream este Grecia. Preşedintele rus Vladimir Putin anunţa recent că Rusia este pregătită să extindă proiectul către această ţară.
