In vreme ce lua o gura de aer langa un club renumit din regiune, Jesper Froberg si-a stins tigara si a trecut la o placere mai putin nociva: tutunul care nu se fumeaza, impachetat frumos in mici pungi care seamana cu plicurile de ceai, scrie NY Times.
"Chiar ma intereseaza sanatatea mea", spune Froberg, care incearca sa se lase de fumat. "Acestea sunt mai sigure decat tigarile, sunt discrete si chiar foarte bune", a adaugat el.
Acest tip de tutun intra acum pe piata americana in mijlocul unei dezbateri destul de intense despre cum s-ar putea reduce eefectele nocive ale produselor din tutun si cum ar trebui sa fie ele promovate. Recent a fost desemnat un comitet special pentru a hotari daca Administratia Mancarii si Medicamentelor ar trebui sa aiba puterea de a impune reguli pentru tigari sau nu.
Snus este un tutun umed pe care consumatorul il tine intre obraz si gingie. Spre deosebire de tutunul care se mesteca si tutunul umed care nu se fumeaza, snus nu trebuie sa fie scuipat. Datorita popularitatii sale, Suedia are cel mai mic numar de fumatori din Europa. Are de asemenea un numar mult mai scazut de cazuri de cancer bucal sau pulmonar, boli cauzate de fumat.
Snus are si el dezavantajele sale. Contine nicotina, care accelereaza metabolismul si care provoaca dependenta la fel ca si in cazul tigarilor. El a fost de asemenea legat de cazurile recente de cancer pancreatic, chiar daca nu duce la cancer pulmonar sau bucal.
Avand experienta Suediei ca baza de plecare, industria tutunului din Statele Unite priveste snus drept un potential aducator de profit, mai putin periculos decat tigarile. Philip Morris USA si R.J. Reynolds Tobacco au inceput sa faca un marketing promotional de proba in tara prin cele mai cunoscute marci ale lor, Marlboro si Camel. Dar aducandu-si aminte de falsele promisiuni aduse de tigarile "light", criticii spun ca tigarile fara fum sunt un cal troian, un mod prin care companiile incearca sa-si mentina consumatorii care altfel ar renunta la fumat.
"Nu avem o dovada clara ca fumatorii pot trece la tutunul care nu se fumeaza si tot sa ramana interesati", a spus Thomas Glynn, directorul de cercetare a cancerului de la Societatea Americana de Cancer.
Cu toate acestea, Glynn este de parere ca daca fiecare fumator din State ar trece la tutunul care nu se fumeaza, "in urmatorii zece ani am observa mai putine cazuri de cancer si probleme cardiace".
Uniunea Europeana a interzis vanzarile de snus in 1992, in special din cauza grijilor ca ar putea fi comercializat tinerilor, o politica gata sa ameninte statutul de membru al Suediei, pana cand un acord a fost atins. Nu exista astfel de restrictii in Statele Unite, acolo unde exista deja o traditie a tutunului care nu se fumeaza si o crestere a pietei pentru el. Mai mult, snus este mai putin periculos decat tutunul umed care nu se fumeaza, acesta fiind fermentat decat sa fie pasteurizat, si care poate duce la cancer bucal.
"Cred ca este o piata cu un potential mare", a spus Lennart Freeman, presedintele diviziei din America de Nord a Swedish Match, care domina piata de aici, vanzand aproape 250 de milioane de pachete de snus anual. Compania a inceput sa vanda snus in magazinele de tutun din New York, Chicago si din alte orase. Datorita perceptiei negative asupra tutunului si restrictiilor de publicitate, oficialii companiei au spus ca va fi nevoie de timp pentru a educa populatia in legatura cu avantajele acestui produs in comparatie cu altele.
In Suedia, snus exista de peste 200 de ani, bucurandu-se de o crestere a popularitatii in ultimii 20 de ani. Nu exista dubii ca a avut un impact major asupra comportamentului fumatorilor, cel putin printre barbatii din Suedia. In 1976, 43% dintre oamenii de aici fumau cu regularitate. Pana in 2005, doar 14% mai fumau. In acest timp numarul celor care au inceput sa consume snus a crescut pana la 22%, de la 9%. Dar nu toata lumea care consuma snus este fumatoare. Si nu toti fumatorii se opresc atunci cand il folosesc. O parte continua sa fumeze zilnic, in vreme ce altii, precum Froberg, fumeaza din cand in cand. Aproximativ 5% din fumatorii din Suedia au renuntat la obicei dupa ce au trecut la snus.
"Daca ai un produs care functioneaza bine ca produs care te face sa renunti la fumat, atunci de ce sa nu-l folosesti?", se intreaba doctorul Lars Rutqbist, vicepresedinte pe probleme stiintifice la Swedish Match. "Societatea ar trebui sa ia toate masurile care sunt eficiente in lupa cu bolile cauzate de fumat", a adaugat el.
Rutqvist, oncolog care era de parere ca snus este dezgustator, a devenit unul dintre sustinatorii sai. El crede ca snus poate fi o alternativa mai putin nociva pentru fumatorii cronici si este un mod prin care ceilalti fumatori pot renunta. Aceste motive l-au pus pe Rutqvist in contradictie cu colegii sai din sistemul medical suedez. Doctorii sunt impartiti cand vine vorba de rolul pe care snus il joaca, spunand ca riscurile lui nu trebuie ignorate.
Snus contine nitrosamine, aceleasi chimicale cancerigene care se regasesc si in tigari, dar in cantitati mai mici. Intr-un studiu recent efectuat pe 280.000 de muncitori din domeniul constructiilor din Suedia, snus a fost gasit drept factor de risc pentru cancerul pancreatic. Nu au existat dovezi ca ar putea provoca un cancer pulmonar sau bucal.
Snus contine de asemenea destula nicotina, despre care doctorii spun ca poate avea efecte negative asupra metabolismului.
Inca nu exista studii clare ca snus poate fi o metoda de a renunta la fumat. "De unde putem sti ca nu este decat un produs care poate duce la fumat?" spune Olof Nyren, care a supravegheat studiul realizat pe muncitorii din constructii la Institutul Karolinska din Stockholm. Institutul este cel mai cunoscut centru de cercetare din Scandinavia, iar facultatea sa va alege anul acesta castigatorul Premiului Nobel pentru medicina. Criticii aduc alte argumente companiilor de tutun: rata fumatoarelor din Suedia a scazut drastic, de la 34% la 15% in perioada 1976-2005, dar foarte putine femei au trecut la snus. Circa 4% il folosesc acum.
Opozantii fumatului sustin ca numarul mic al fumatorilor din Suedia se datoreaza in special politicilor stricte si mai putin snusului. Ei sunt de parere ca producatorii de tutun cauta doar un alt mod de a-si promova produsele intr-o perioada in care fumatul este interzis in restaurante, birouri sau baruri.
"Este o politica de marketing desteapta", a spus Margaretha Haglund, directorul diviziei care se ocupa de prevenirea fumatului de la Institutul National de Sanatate din Suedia. "Nu sunt un fascist al sanatatii, dar nu cred ca solutia pentru problema fumatului sta intr-un produs lansat tot de producatorii de tigari."
Momentan, nu este nevoie de o promovare a snusului in SUA, deoarece companiile de tutun nu pot aduce in vedere problemele de sanatate fara a avea probleme cu guvernul sau a risca procese. Legislatia care asteapta sa fie adoptata va oferi F.D.A. posibilitatea de a legifera tigarile si de a formula reguli pentru companiile care promoveaza produsele cu risc scazut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
