În Rusia, „perla“ colierului energetic al ţării, Gazprom, şi-a văzut profitul prăbuşindu-se cu 70%, iar deficitul bugetar s-a dublat în doar o lună, un exemplu de cum sancţiunile internaţionale sufocă finanţele ruseşti. Cum fondurile de rezervă ale Moscovei se epuizează rapid, iar companiile ruseşti nu mai au acces la pieţele de finanţare internaţionale, investiţiile chinezeşti devin din ce în ce mai apetisante.
Unul din rezultatele luptelor duse în estul industrializat al Ucrainei, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, dintre armata guvernului de la Kiev pe de o parte şi rebelii proruşi sprijiniţi de Moscova pe de altă parte este că producţia industriei grele ucrainene s-a redus cu 20% într-un an, scrie AFP. Această industrie contribuie esenţial la economie. Potrivit preşedintelui Petro Poroşenko, un sfert din industria ţării a încetat să mai funcţioneze, iar 10% a fost distrusă.
Cifre… urâte
Pentru că războiul a speriat investitorii, moneda ucraineană, hrivna, s-a prăbuşit cu 50% de la începutul acestui an, deprecierea fiind atât de gravă încât guvernul a introdus controale privind importurile şi a majorat dobânzile la 30%. PIB-ul s-a contractat cu aproape 7% în 2014, iar în 2015 declinul ar putea accelera la 7,5%, conform estimărilor oficiale.
FMI se aşteaptă ca datoria ucraineană să sară la 94% din PIB anul acesta, de la 40% în 2013, un nivel considerat sustenabil, ceea ce înseamnă că Ucraina are în faţă o criză a datoriilor. „Avem o criză bancară, una valutară şi una economică. Anul acesta va fi probabil şi o criză energetică“, apreciază Francis Malige, director de top la BERD.
Ucraina se împrumută cu foarte mare dificultate de pe pieţe, neputând atrage decât sume mici şi pe termen scurt, în condiţiile în care creditorii se tem de un default. Agenţia de rating Moody’s estimează probabilitatea intrării în incapacitate de plată la 100%. Principalul investitor este BERD, care se plânge că sistemul bancar este controlat de o mână de oameni şi tinde să finanţeze companiile aceloraşi personaje.
Scenariul preferat al lui Putin
Ceea ce se întâmplă acum pare să fie scenariul dorit de preşedintele rus Vladimir Putin, care, după cum scrie celebrul investitor George Soros, în Project Syndicate, preferă să destabilizeze ţara printr-un colaps financiar şi politic, fără a putea fi învinovăţit direct pentru aceasta, în locul unor victorii militare care să-l lase în controlul unei părţi din Ucraina. În sprijinul ideii vine faptul că Putin a transformat de două ori victorii militare în acorduri de încetare a focului. Între cele două armistiţii – Minsk I în septembrie şi Minsk II în februarie – poziţia Ucrainei s-a deteriorat, ceea ce demonstrază ca tactica lui Putin dă roade.
„Dar succesul este temporar, iar Ucraina este prea valoroasă, ca aliat, pentru ca UE să o abandoneze“, scrie Soros. BERD menţionează printre „atracţiile“ Ucrainei terenurile agricole fertile, forţa de muncă „ultracompetitivă“ şi un guvern deschis la reforme.
Comunitatea internaţională a promis Kievului ajutor de 40 de miliarde de dolari, din care 17,5 miliarde dolari de la FMI.
Ucraina a primit deja cinci miliarde dolari. UE a oferit 11 miliarde euro, din care 1,6 miliarde euro sunt asistenţă financiară pe termen scurt. Banii nu vin însă fără condiţii legate, printre altele, de posibilitatea plăţii datoriilor către creditorii privaţi.
Rusia
Gazprom, monopolul rus al exporturilor de gaze naturale şi unul dintre cei mai mari „sponsori“ ai bugetului rusesc, şi-a văzut profitul picând cu 70% anul trecut, la 3,3 miliarde dolari. Una dintre cauzele majore a fost prăbuşirea rublei, care s-a depreciate cu 40% în ultimele şase luni. Profitul mai mic înseamnă dividende mai mici pentru guvernul de la Moscova, acesta fiind cel mai mare investitor al Gazprom, potrivit CNN. Bloomberg a calculate că veniturile în dolari ale companiei obţinute din gazele naturale vândute Europei s-au scufundat anul acesta la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani.
Banca centrală se aşteaptă ca economia să se contracte cu până la 4% anul acesta. Inflaţia a atins aproape 17% în februarie, iar preţurile alimentelor sunt cu peste 20% mai mari decât anul trecut. Pentru a împiedica scufundarea rublei, banca centrală a şocat în decembrie pieţele ducând dobânda de politică monetară de la 11,5% la 17%. Pe de o parte, ţinerea dobânzii la un nivel ridicat ar putea afunda economia şi mai mult în recesiune, iar pe de alta reducerea lor ar putea împunge preţurile şi mai mult în sus.
Ieftinirea galopantă a petrolului a făcut ca deficitul bugetar să urce de la 4,2% din PIB în ianuarie la 10,5% din PIB în februarie, notează The Wall Street Journal. Aceasta subliniază amploarea reducerii veniturilor bugetare, afectate şi de micşorarea sumelor colectate din taxe. Guvernul apelează pentru prima dată după 2009 la fondul de rezervă pentru a petici găurile din buget. Rezervele de aur şi de valută ale băncii centrale au scăzut cu 6,3 miliarde de dolari, la 356,7 miliarde de dolari, în săptămâna încheiată pe 6 martie. Nivelul este cel mai mic din aprilie 2007.
