Business Internaţional

Ucraina, un război pentru ce? N-ar fi mai simplu ca Rusia şi SUA să-şi demonstreze superiorităţile întrecându-se în a reconstrui o regiune care a ajuns din cauza războiului una dintre cele mai sărace şi depopulate din Europa?

În Donbasul controlat de separatişti trăiesc circa 2,9 mil. persoane, din care 38% sunt pensionari.

În Donbasul controlat de separatişti trăiesc circa 2,9 mil. persoane, din care 38% sunt pensionari.

Autor: Bogdan Cojocaru

10.02.2022, 21:30 2177

În Donbas, regiunea din Ucraina ocupată de trupe separatiste proruse şi în cel mai mare pericol de a fi invadată de armata Rusiei, salariul mediu este de doar 180 de euro pe lună. Acolo, circa 40% din locuitori sunt pensionari. Un echipament de luptă, nimic sofisticat - cască, vestă antiglonţ, costum de camuflaj, bocanci şi ceva muniţie - costă pe piaţa locală cam 1.000 de euro. O analiză a Institutului de la Viena pune costurile minime de reconstrucţie pentru Donbas la 21,7 miliarde de dolari. Cheltuielile militare anuale ale Rusiei sunt de circa 65 de miliarde de dolari. N-ar fi mai simplu ca Rusia, SUA şi Ucraina să-şi demonstreze superiorităţile întrecându-se în a reconstrui şi apoi dezvolta economic o regiune care a ajuns din cauza războiului una dintre cele mai sărace şi depopulate din Europa?

Calculele NATO arată că Rusia a mobilizat şi a adus la graniţele cu Ucraina circa 120.000 de soldaţi echipaţi cu orice, de la tancuri şi artilerie la aviaţie de război. Ar fi 70% din capabilităţile de război necesare unei invazii complete a Ucrainei, spun americanii. Dar Rusia nu doar că îşi mobilizează trupele, dar face şi exerciţii militare la sol, în aer şi pe apă, inclusiv în Transnistria, cea mai săracă regiune a Europei. NATO face la fel. Cheltuielile nu pot fi decât enorme.

Rusia, dar şi NATO ţin secrete costurile exerciţiilor militare. În 2018, când Rusia a lansat cel mai mare joc de război din istoria sa modernă (Vostok 2018), mobilizând 300.000 de soldaţi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului  Dmitry Peskov a fost întrebat de jurnalişti despre costuri. El a răspuns doar  că aceste exerciţii sunt esenţiale. „Capacitatea ţării de a se apăra în actuala situaţie internaţională, care este adesea agresivă şi neprietenoasă faţă de ţara noastră, este esenţială, prin urmare chel­tuielile sunt justificate“, a spus el. Estimări ale acestor costuri sunt greu de făcut şi de găsit. În cel mai bun caz sunt descrise ca fiind enorme. Pot fi evaluate însă cheltuielile militare.

În 2018, cele ale Rusiei s-au situat la echivalentul a 61,4 miliarde dolari, conform SPIRI. În 2014, anul anexării Crimeei, acestea au fost de 85 miliarde dolari. Ca pondere în PIB, cheltuielile militare ale Rusiei au oscilat în perioada 2010-2019 între 3,4% (2011) şi 5,5% (2016). 

Între 1993 şi 2013, Doneţk şi Lugansk, cele două judeţe care alcătuiesc Donbas, şi-au pierdut  18% şi 22% din populaţie, faţă de media de 12,5% la nivelul întregii Ucraine, scrie Emerging Europe. Industria a intrat în declin şi tinerii au plecat. Chiar şi înainte de război, Donbas, centrul industrial al Ucrainei, era ţinut pe linia de plutire cu subvenţii guvernamentale de miliarde de dolari. În 2012, acestea au fost de 1,7 miliarde dolari, aproape 4% din bugetul ţării.

Cu toate acestea, înainte de războiul cu Rusia regiunea încă avea printre cele mai bune producţii economice la nivel naţional. Exporturile Donbasului reprezentau 25% din cele totale ale Ucrainei şi 15% din investiţiile de capital. De asemenea, şi salariile erau peste media naţională. Densitatea populaţiei era de şase ori media. Războiul a făcut ca producţia industrială să se prăbuşească cu 60% în Doneţk şi cu 80% în Lugansk. Doar în partea controlată de separatişti a Luganskului au fost închise 25 de fabrici şi 41 de mine. Cele rămase au produs mai puţin.

În 2020, rata şomajului din Lugansk s-a situat la  15,2%. Peste 1,4 milioane de persoane din Donbas sunt înregistrate ca fiind forţate să-şi părăsească locuinţele. Părţi mari din Doneţk au rămas depopulate. Situaţia eco­nomică este mai proastă în teritoriile con­trolate de sepa­ratişti. Activitatea economică este sus­ţinută de miliardele de dolari venite din Rusia, şi este vorba preponderent de cash deoarece acolo nu există bancomate. Donbasul n-a pro­gresat în ceea ce priveşte revenirea economică. Între 2014 şi 2018, investiţiile directe străine au fost de sub 1% din PIB-ul regional. 

În medie, circa 650.000 de persoane trec linia frontului într-o parte şi-n alta în ceea ce este cunoscut ca turism pentru pensie - oamenii încasează banii de pensie daţi de au­to­rităţile separatiste  şi pensia la care au dreptul de la guvernul de la Kiev. În teritoriile con­trolate de separatişti trăiesc circa 2,9 mi­lioane de persoane, din care 38% sunt pen­sionari, potrivit unor documente guver­na­mentale ruseşti văzute de Radio Europa Liberă. Oleksii Reznikov, ministrul ucrainean pentru te­ritoriile ocupate, estima în 2020 că Rusia chel­tuie 1,3 miliarde de dolari anual pe salarii în zonele controlate de separatişti şi în Crimeea.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO