Business Internaţional

Ucraina va cere un nou bailout de la FMI

AFP/Mediafax Foto

AFP/Mediafax Foto

Autor: Bogdan Cojocaru

01.08.2013, 21:09 347

Cu economia în scădere, deficitul bugetar în creştere, micşorarea rezervelor băncii centrale şi datorii externe ridicate, guvernul Ucrainei speră să obţină în toamnă un nou pachet de asistenţă financiară, de 15 miliarde de dolari, de la FMI.

Vicepremierul Serhiy Arbuzov se aşteaptă ca un acord „pe termen lung“ cu FMI să fie semnat în toamnă, scrie Financial Times, care citează surse din presa ucraineană.

Bailout-urile de miliarde de dolari primite de la instituţia financiară de la Washington au ţinut pe linia de plutire Ucraina în timpul şi imediat după recesiunea din 2009, iar cum acum perspectivele economice sunt sumbre, autorităţile vor să deblocheze negocierile cu FMI pentru a primi noi fonduri.

Economia are probleme mai mici decât în perioada recesiunii globale din 2009, când PIB-ul a picat cu 15%. Economia a scăzut cu „doar“ 1,1% în cel de al doilea trimestru, în ritm anualizat, însă guvernul se confruntă cu un deficit bugetar în creştere, redu­cerea rezervelor băncii centrale şi datorii externe ridicate, un mix despre care analiştii spun că s-ar putea transforma într-o criză bugetară gravă.

După ce a intrat în recesiune la jumătatea anului trecut, economia ucraineană a crescut cu 0,6% în primul trimestru, com­parativ cu cele trei luni ante­rioare. Scăderea din al doilea tri­mestru a fost de 0,4% în raport cu primele trei luni ale anului.

Economia este în continuare foarte vulnerabilă la şocurile externe. Producţia industrială s-a contractat cu 5,3% în primul semestru din cauza cererii slabe pentru oţel şi alte exporturi. Sectorul agricol s-a descurcat mai bine, dar este puţin probabil ca producţia de cereale să amortizeze problemele industriei.

Programul anterior de asistenţă financiară, de 15 mld. dolari, a fost îngheţat în 2011 din cauza eforturilor neconvingătoare pentru reformarea economiei. În calea unui acord cu FMI stă încăpăţânarea de durată a Kievului de a nu începe durerosul proces prin care să reducă subvenţionarea preţurilor gazelor naturale folosite de gospodării. Nu este clar dacă oficialii sunt pregătiţi să accepte această condiţie.

Bancherii din Kiev spun că hryvnia, moneda naţională, este sub presiune şi văd ca ridicată probabilitatea devalorizării ei în următoarele luni.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.08.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO