Comisia Europeană (CE) va impune reguli mai stricte pentru bailout-urile bancare astfel încât acţionarii şi deţinătorii de obligaţiuni fără prioritate la plată vor suporta pierderi pentru salvarea băncilor înainte ca statul să intervină cu banii contribuabililor, scrie Financial Times.
Modificarea iminentă a regulilor UE privind ajutorul de stat foloseşte ca model bailout-urile bancare din Spania şi Olanda şi obligă ca toate statele membre să taxeze creditorii chiar dacă există obstacole politice, iar guvernele respective îşi permit să folosească bani de la buget.
Sub noile reguli ale CE planurile de restructurare bancară va trebui să fie aprobate de Bruxelles înainte ca statul să intervină.
Până acum creditorii au fost forţaţi să-şi asume pierderi pentru salvarea băncilor doar în statele care fac parte din programe de asistenţă financiară finanţate de UE, ceea ce a trezit la Bruxelles temeri că, fără reguli comune, deţinătorii de obligaţiuni din ţările cu economii mai rezistente vor fi trataţi mai blând în timpul unei crize.
Comisia înăspreşte regulile privind ajutorul de stat cu ani înainte de introducerea formală a regimului comunitar legat de lichidarea unei bănci falimentare prin obligarea creditorilor să suporte pierderi.
Oficiali de rang înalt din UE se tem că abordarea neuniformă a bailout-urilor ar putea duce la creşterea costurilor de finanţare pentru băncile din statele de la periferia zonei euro deoarece creditorii vor aprecia că riscurile unor „haircut-uri“ sunt mai mici în cazul băncilor din ţări cu rating suveran maxim precum Germania şi Finlanda.
Precedente
CE foloseşte exemplul spaniol în modificarea legislaţiei deoarece aici deţinătorii de obligaţiuni care nu au prioritate de plată au fost forţaţi să suporte pierderi, iar planurile de restructurare ale UE au fost aprobate înainte ca fondurile de bailout să fie acordate. În Olanda creditorii fără prioritate la plată au fost obligaţi la pierderi în cazul naţionalizării băncii SNS Real.
Revizuirea nu face un model din restructurarea băncilor cipriote, în care sunt impuse pierderi deţinătorilor de obligaţiuni cu prioritate la plată şi deponenţilor care nu beneficiază de garanţii. Noua directivă ar putea deveni lege la sfârşitul verii. Statele membre ale UE vor fi consultate în legătură cu aceasta astăzi. CE are în vedere şi o directivă care implică în restructurarea băncilor şi creditorii cu senioritate, dar aceasta probabil nu va deveni lege înainte de 2018.
Comisia acordă o atenţie sporită ajutoarelor de stat pentru a reduce nota de plată care cade în seama contribuabililor şi pentru a preveni ca piaţa să fie perturbată de faptul că unele bănci sunt sprijinite de guvern.
Din 2008 până în prezent guvernele din UE au pompat de la buget aproximativ 1.600 miliarde de euro pentru susţinerea sectorului bancar, iar CE a supravegheat restructurarea sau lichidarea a circa 60 de instituţii bancare, care deţineau 20% din activele bancare ale Uniunii.
Regulile actuale permit acţiuni de ajutor urgente, dar cu autorizare provizorie din partea CE. În unele cazuri însă negocierile planurilor de restructurare au durat câţiva ani. De aceea prin noile reguli preaprobarea devine o normă, cum a fost cazul Spaniei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
