Marile puteri europene poartă discuţii cu privire la lansarea unui canal de plăţi care le-ar permite companiilor europene să-şi menţină relaţiile comerciale cu Iranul, ca parte a eforturilor UE de a sfida sancţiunile americane şi a menţine acordul comercial încheiat în 2015 cu această ţară, scrie Financial Times.
Franţa, Germania şi Marea Britanie lucrează cu oficialii UE la elaborarea noului instrument înaintea lansării, în luna noiembrie, a celui de-al doilea val de sancţiuni americane, care vor ţinti exporturile petroliere ale Iranului şi tranzacţiile cu banca centrală a acestei ţări. Un efort oficial al UE de a menţine accesul financiar la piaţa iraniană ar urma să adâncească conflictul transatlantic după ce Washingtonul a avertizat companiile europene să se conformeze sancţiunilor, în caz contrar acestora urmând să le fie blocat accesul la sistemul financiar american. Diverse idei cu privire la structurarea noului mecanism sunt acum analizate.
„Nu a fost luată încă o decizie politică cu privire la forma pe care ar putea-o lua o facilitate independentă de finanţare, însă discuţiile au fost accelerate“, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului francez de finanţe. Guvernul francez face de multă vreme presiuni pentru adoptarea unui mecanism alternativ de finanţare care ar permite continuarea comerţului cu Iranul în pofida sancţiunilor americane. Parisul consideră acum că interesul faţă de acest proiect, în special din partea Germaniei, a crescut înaintea lansării celui de-al doilea val de sancţiuni americane.
Nu este clar dacă propusul canal ar putea fi utilizat pentru plăţi pentru petrol Iranian sau numai pentru comerul cu bunuri şi servicii.
Noul mecanism ar menţine banii pentru tranzacţii în interiorul UE, în afara controlului SUA asupra sistemelor de transfer de bani la nivel mondial, scrie Politico. Prin adoptarea acestuia s-ar evita de asemenea necesitatea utilizării băncilor, care se tem că ar putea pierde accesul la piaţa financiară americană dacă ar fi acuzate de Trezoreria americană de încălcarea sancţiunilor.
Urmează a fi luate decizii vitale cu privire la sediul noii firme, la structura de ownership a acesteia şi la sursele şi nivelul de capital.
Potrivit Handelsblatt, guvernele europene ar urma să fie acţionari în cadrul noii entităţi, iar sediul acesteia ar urma să fie stabilit în Luxemburg.
Iar, scrie publicaţia germană, politica Berlinului cu privire la Iran ar putea avea în spate şi un alt aspect. Administraţia Trump a impus sancţiuni şi asupra Rusiei şi s-a plâns public în legătură cu comerţul Germaniei cu această ţară.
Pentru Berlin, înfiinţarea unui instrument care să faciliteze comerţul cu Iranul ar putea fi un soi de test în cazul în care SUA şi-ar intensifica sancţiunile împotriva Rusiei.
