El are de ce să pară supărat. Aproximativ 40% din obligaţiunile fondului Heta Asset Resolution, „banca rea“ în care au fost incluse activele toxice ale Hypo, aparţin băncilor germane. Multe dintre acestea, printre care Commerzbank, una dintre cele mai mari bănci germane, au avertizat deja că problemele de la Hypo le ameninţă profiturile. Unele estimări pun la 10% reducerea profiturilor sectorului bancar german anul acesta în urma unui „haircut“ de 50% al datoriilor băncii austriece.
Dar ceea ce face acum guvernul austriac este să pună în practică noua schemă europeană de rezoluţie bancară, în care costurile salvării sau desfiinţării unei bănci nu mai sunt suportate, ca până acum, de guverne, ci de creditori. Schema a fost experimentată în Cipru, doar că acolo o mare parte din pierderi a fost suportată de deponenţii cu conturi mari.
Aşa au făcut şi argentinienii
În comentariile sale, care au aruncat în aer presa germană, Kemmer i-a comparat pe austrieci cu argentinienii, care la un moment dat au refuzat să-şi mai plătească datoriile externe.
Trebuie spus aici că Kemmer este implicat direct în scandalul Hypo. El a fost CEO în 2008-2009 al BayernLB, bancă germană care a cumpărat Hypo în 2007, chiar înainte de criza financiară globală, doar pentru ca aceasta să fie naţionalizată şi vândută guvernului austriac în 2009 pentru doar un euro din cauza pierderilor. Kemmer a plătit o amendă de 20.000 de euro pentru ca procurorii să închidă cazul împotriva sa. Bancherului nu i s-a putut imputa vreo vină deoarece procurorii nu au putut strânge suficiente dovezi.
Viena a aplicat un moratoriu de 15 luni pentru plata principalului şi dobânzilor unor obligaţiuni de 10 miliarde de euro emise de fondul de rezoluţie bancară Heta.
Hypo Alpe Adria, care s-a angajat într-o politică de creditare agresivă în anii 1990-2000 în Balcani, are un deficit de finanţare de 7,6 miliarde de euro la active de 18 miliarde de euro, chiar şi după ce atât statul german, cât şi cel austriac au injectat mai multe miliarde de euro în ea pentru a o ţine în viaţă. Banca a acordat credite pentru orice, de la afaceri imobiliare la achiziţii de maşini şi iahturi.
Extinderea ei a fost ajutată cu garanţii aproape nelimitate din partea guvernului local din landul austriac Carinthia, condus pe atunci de populistul de extremă-dreapta Jörg Haider. În 2007, Hypo a fost cumpărată de banca de stat BayernLB, care a deţinut participaţia majoritară la bancă până când aceasta a fost naţionalizată de guvernul austriac în 2009. De atunci, Viena şi BayernLB se bat pentru a se feri de plata costurilor restructurării Hypo.
Autoritatea de control al sistemului financiar din Austria a sugerat ca deţinătorii de obligaţiuni care au preferinţă la plată să fie obligaţi să suporte pierderi de până la 50%, cu toate că datoriile lor sunt garantate de guvernul regional al Carinthiei. Aceste garanţii sunt cele care au încurajat băncile germane să cumpere obligaţiunile.
„Victimele“
Una dintre primele victime ale colapsului Hypo este creditorul ipotecar german Duesseldorfer Hypothekenbank (DuesselHyp), care va fi preluat de fondul de protecţie a depozitelor din Germania. Fondul este administrat de asociaţia bancară a lui Kemmer. În raportul anual pe 2013, DuesselHyp scria că avea obligaţiuni Hypo de 348 mil. euro, potrivit agenţiei Thomson Reuters. Aceasta ar fi a doua oară când asociaţia bancară salvează de la colaps DuesselHyp. Primul bailout a fost în 2008.
Expunere semnificativă la Hypo, de 380 de milioane de euro, are şi NordLB, un alt creditor cu acţionariat regional. BayernLB are linii deschise pentru Heta linii de credit nesecurizate de 2,35 miliarde de euro. Aceasta este cea mai mare expunere pe care o are o bancă germană, potrivit The Wall Street Journal. Creditorul imobiliar Deutsche Pfandbriefbank, deţinut de stat, a anunţat recent că a trebuit să-şi facă provizioane de 120 de milioane de euro pentru a acoperi eventualele pierderi provocate de expunerea la Heta.
Commerzbank se pregăteşte pentru pierderi provocate de o expunere de 400 de milioane de euro.
