Între Începutul anului 2022 şi mijlocul anului 2023, banca centrală americană (Fed) a înăsprit politica monetară în cel mai alert ritm de la începutul anilor ’80, majorând dobânda de referinţă a Americii de la 0-0,25% la 5,25-5%. Când strategii băncii se reunesc pe 17 şi 19 septembrie, aceştia vor începe aproape sigur să reducă dobânzile. Investitorii chiar se întreabă dacă se va începe cu o reducere de 0,5% în faţa datelor economice mai slabe decât aşteptările.
Impactul imediat însă ar putea fi restrâns. Bancherii centrali consideră de multă vreme că politica monetară nu are un efect instantaneu asupra economiei. Şi totuşi, în ultimul ciclu, cel puţin pentru companii, efectul pare să se fi resimţit mai târziu decât în mod obişnuit.
Rezultatul neobişnuit: chiar în condiţiile în care strategii se pregătesc să reducă dobânzile, poate chiar agresiv, condiţiile legate de dobânzi pentru unele părţi ale economiei se vor înăspri, scrie The Economist.
În perioadele anterioare de înăsprire a politicii monetare, relaţia dintre dobânzile de politică monetară şi plăţile companiilor în contul dobânzilor era una obişnuită: cu majorarea dobânzilor creştea şi costul finanţării.
De data aceasta însă lucrurile nu au mai mers aşa. Deşi dobânzile au urcat puternic, plăţile nete ale companiilor în contul dobânzilor au scăzut cu aproape 35%. De ce?
Prima explicaţie este că firmele americane au intrat în ciclul de înăsprire a politicii monetare cu un nivel neobişnuit de ridicat al lichidităţilor. Prin urmare, dobânzile mai mari au însemnat câştiguri mai mari de pe urma acestor deţineri de cash.
O altă explicaţie îi priveşte pe creditori. Chiar cu dobânzile de politică în creştere, multe bănci nu au trecut imediat mai departe costurile mai mari către debitori. Rezervele mai mari de cash ale companiilor le-au oferit instituţiilor încrederea de a credita mai liberal. Costurile au crescut pentru firme, dar nu atât de mult pe cât era de aşteptat.
Cea mai importantă explicaţie reflectă comportamentul directorilor financiari. Companiile americane s-au împrumutat masiv pe termen mai lung, după ce Fed-ul a redus dobânzile. Dobânzile scăzute au fost asigurate astfel, iar firmele au fost relativ izolate de înăsprirea politicii ce a urmat.
Acum, însă, aceste aranjamente încep să expire. Credite corporate pe termen fix de peste 2.500 miliarde de dolari urmează să fie refinanţate înainte de sfârşitul anului 2027. Durerea ar putea fi considerabilă. Costurile legate de dobânzi vor creşte.
Preşedintele Fed Jerome Powell a semnalat că este acum în favoarea finanţării ieftine. Însă indiferent de ce va face Fed-ul mai departe, companiile americane îşi vor vedea probabil cheltuielile legate de dobânzi crescând. Aceasta complică misiunea Fed.
Cele mai importante companii americane cheltuie acum mai mult pe plăţile în contul dobânzilor la obligaţiunile în dolari, iar nici chiar reducerile viitoare de dobânzi de către Fed nu vor inversa imediat acest trend, notează la rândul său Reuters.
Costurile mai ridicate vor persista probabil câteva trimestre de-acum încolo, se arată într-un raport al celei mai mari bănci americane JPMorgan.
În perspectivă, amploarea şi frecvenţa reducerilor de dobânzi de către Fed sunt vitale pentru companii şi investitori.
