Compania A.Loutsios & Sons, deţinută de John Loutsios, soţul uneia dintre fiicele lui Anastasiades, a transferat la Londra banii depozitaţi la banca Laiki cu doar trei zile înainte de închiderea băncilor timp de două săptămâni, potrivit cotidianului local Haravgi care sprijină partidul comunist AKEL. Aceasta este cea mai mare formaţiune politică din opoziţie şi a doua după numărul de mandate în parlamentul de la Nicosia.
Publicaţia cipriotă susţine de asemenea că ministrul de finanţe Michalis Sarris a recunoscut public că guvernul ştia dinainte de intenţia liderilor din zona euro de a impune o taxă pe depozitele bancare peste 100.000 euro.
Purtătorul de cuvânt al partidului AKEL, Stavros Evagorou, a solicitat comisiei care investighează cazul să verifice informaţia privind retragerea banilor de către familia preşedintelui cipriot, precum şi celelalte transferuri de fonduri efectuate cu puţin timp înaintea deciziei Eurogroup.
Anastasiades a negat acuzaţiile, spunând că publicaţia „încearcă să calomnieze companiile sau persoanele care au legături cu familia sa“. „Acuzaţiile nu sunt decât o încercare de a distrage atenţia cetăţenilor de la persoanele care au dus ţara în pragul falimentului“, a declarat preşedintele, adăugând că nimeni, nici măcar el nu va scăpa de investigaţiile care urmăresc identificarea responsabililor pentru criza care a afectat economia cipriotă.
Acordul iniţial de bailout prevedea taxarea cu 10% a tuturor depozitelor bancare, însă parlamentul cipriot a respins propunerea, iar noua înţelegere vizează doar economiile constituite la cele mai mari două instituţii de credit din ţară, Laiki şi Bank of Cyprus. Astfel, deponenţii Bank of Cyprus vor pierde până la 60% din economiile peste 100.000 euro ca urmare a planului de restructurare a instituţiei. În cazul clienţilor Laiki, pierderile vor fi de aproximativ 80%, banca urmând a fi închisă.
Băncile au fost închise începând de pe 15 martie, în contextul negocierilor dificile dintre Cipru şi zona euro, iar activitatea a fost reluată pe 28 martie, însă cu măsuri dure de control al capitalului, care permit transferul în străinătate doar al unor sume mici de bani.
Ciprul încearcă să stimuleze economia ridicând interdicţia pentru cazinouri
Ciprul va permite din nou funcţionarea cazinourilor, aceasta fiind una dintre măsurile care vor fi implementate în următoarele şase luni în încercarea de a stimula economia grav afectată de criza bancară. Până în prezent, cazinourile puteau funcţiona legal doar în partea de nord a insulei care se află sub influenţa Turciei, notează The Guardian.
Preşedintele cipriot a înfruntat Biserica Ortodoxă din Cipru şi a declarat că va permite din nou funcţionarea cazinourilor după ce anul trecut statul a interzis jocurile de noroc online şi pariurile.
Printre celelalte măsuri iniţiate de Anastasiades se numără scutirea de taxe pentru companiile care reinvestesc profiturile în Cipru, susţinerea proprietarilor de a reduce chiriile şi încurajarea băncilor de a acorda credite pe termen lung cu dobânzi mai mici. Planul de stimulare a economiei vizează, de asemenea, găsirea unor soluţii pentru reducerea costurilor la electricitate, dar şi asigurarea că 70% din personalul firmelor este din Cipru.
Anastasiades cere ajutorul Greciei
Anastasiades a făcut public planul său de stimulare a economiei chiar înainte de a merge la Atena pentru a-i cere premierului grec Antonis Samaras un ajutor financiar de două miliarde euro din propriul pachet de bailout al Greciei.
Pentru a convinge statul elen să îi ofere o parte din pachetul de salvare de 48 miliarde euro, preşedintele cipriot urma să se întâlnească şi cu partenerul de coaliţie al lui Samaras, Evangelos Venizelos, cu liderii opoziţiei, precum şi cu omologul său grec Karolos Papoulias.
Deponenţii din Grecia caută soluţii pentru a-şi proteja economiile
Persoanele care au depozite de peste 100.000 de euro la băncile din Grecia îşi vor diviza cel mai probabil în următoarea perioadă economiile în mai multe conturi, în condiţiile în care tot mai mulţi deponenţi sunt îngrijoraţi de siguranţa banilor lor după cazul Ciprului, scrie publicaţia elenă Kathimerini. Valoarea totală a depozitelor la termen din Grecia este de 88,2 miliarde de euro, potrivit datelor aferente lunii februarie, dintre care 25-30 miliarde euro sunt depozitate în conturi de peste 100.000 de euro fiecare. Restul, 58 de miliarde de euro, sunt depozite sub limita garantată de 100.000 de euro. O parte dintre clienţii băncilor greceşti au început deja să îşi împartă depozitele în sume mai mici şi să divizeze la mai multe instituţii de credit din ţară, pentru a-şi proteja economiile.
Tendinţa de a diviza depozitele bancare a fost semnalată când aproximativ 200 milioane euro au fost transferate din conturile a trei bănci cipriote care operează şi în Grecia către alte instituţii de credit din statul elen. Cu toate că sucursalele greceşti ale Bank of Cyprus, ale Laiki Bank şi ale băncii Hellenic şi-au desfăşurat activitatea fără probleme sub noua conducere a Piraeus Bank, mai mulţi clienţi şi-au transferat economiile pentru a evita circumstanţe neplăcute.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
