Creşterea economică globală în 2019 a început cu mai multe semne negative decât s-a arătat la începutul anului, în condiţiile în care aproape întreaga economie mondială a încetinit, potrivit noilor previziuni ale Fondului Monetar Internaţional, scrie The Wall Street Journal.
Cele mai recente prognoze economice ale FMI au redus perspectiva creşterii în 2019 la 3,3% faţă de estimările de 3,5% în ianuarie şi de 3,7% în octombrie. Declinul a fost resimţit în general, cu toate economiile avansate majore, inclusiv cele din S.U.A., iar majoritatea economiilor majore de piaţă emergente au văzut o deteriorare a perspectivelor. Astfel, în explicarea aşteptărilor reduse, FMI a subliniat un mediu de creştere a "tensiunilor comerciale şi a majorărilor tarifare dintre Statele Unite şi China, scăderea încrederii în afaceri, o înăsprire a condiţiilor financiare şi o incertitudine politică mai mare în multe economii".
Eliberarea Raportului privind Perspectiva Economică Mondială, barometrul emblematic al FMI al sănătăţii economiei globale, oferă o altă fereastră a impactului economic mai mult de un an după ce tensiunile comerciale au crescut în economiile majore.
După un boom la nivel internaţional în 2017 în care comerţul a crescut şi lumea s-a bucurat de o expansiune economică sincronizată stimulând averile majorităţii ţărilor, comerţul a scăzut brusc anul trecut şi se aşteaptă o stagnare din nou în 2019. Astfel, comerţul mondial, care a crescut la aproximativ 5 % s-a majorat cu 3,8% anul trecut şi se preconizează că va creşte cu 3,4% anul acesta.
Tensiunile comerciale nu sunt singurul factor care iau în calcul creşterea economică din întreaga lume, au spus reprezentanţii FMI. În Europa, raportul a evidenţiat, de asemenea, sentimentul scăzut al consumatorilor şi al afacerilor, dificultăţile provocate de incertitudinea politică din Italia şi Regatul Unit şi protestele din Franţa care au încetat creşterea economică. Astfel, creşterea economică pare să încetinească aproape oriunde, iar prognoza creşterii a scăzut cu 0,5 puncte procentuale din ianuarie pentru Germania, Italia şi Mexic, 0,6 puncte pentru America Latină în ansamblul său, 0,4 pentru Canada, 0,3 puncte pentru Regatul Unit şi 0,9 puncte pentru Orientul Mijlociu.
David Malpass, noul preşedinte al Băncii Mondiale, a declarat într-un interviu, în prima zi de mandat, că raportul subliniază urgenţa concentrării misiunii Băncii Mondiale asupra reducerii sărăciei şi creşterii ratelor de creştere din lumea dezvoltată.
"Este foarte important ca creşterea globală să fie mai rapidă, în special pentru a îndeplini obiectivele Băncii Mondiale de creştere a veniturilor medii din întreaga lume," a spus David Malpass.
