La un deceniu după declanşarea crizei financiare, Comisia Europeană a prezentat în sfârşit planuri detaliate pentru soluţionarea problemei de 1.000 de miliarde de euro a Uniunii Europene: muntele de credite neperformante care apasă încă asupra băncilor blocului comunitar, scrie Politico.
Fără reducerea mai întâi a acestei poveri, autorităţile de la Bruxelles vor întâmpina dificultăţi în negocierea altor iniţiative cheie necesare pentru formarea unei uniuni bancare în UE.
Diminuarea creditelor rele este necesară pentru reducerea riscurilor din sectorul bancar, iar reducerea acestor riscuri este necesară pentru introducerea unei controversate scheme de asigurare a depozitelor la nivelul UE.
Soluţia-cheie cu care vine Comisia este de a forţa băncile să pună deoparte mai mult capital pentru orice credite care ar deveni neperformante pe viitor.
Reacţia imediată a fost una amestecată.
Mai important pentru succesul planului Comisiei va fi acceptul guvernelor UE şi Parlamentului European.
Deşi valoarea totală al creditelor nepeformante (NPL-uri) din UE se află deja în declin constant, situându-se la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, aceasta depăşeşte încă nivelul de dinaintea crizei, atingând aproximativ 910 miliarde de euro în trimestrul al treilea al anului trecut.
Raportul creditelor rele variază foarte mult la nivelul ţărilor UE. Cel mai ridicat este în Grecia, de 46,7%. Urmează Ciprul şi Portugalia, cu 32,1% şi 14,6%. La nivelul UE, raportul este de 4,4%.
Concret, planul cere băncilor să constituie provizioane pentru credite rele viitoare într-o manieră graduală. Dacă creditul este negarantat, banca trebuie să deţină capital egal cu 100% din valoarea creditului după doi ani, în timp ce pentru un credit garantat, cerinţa intervine după opt ani.
Asociaţia pentru Pieţe Financiare din Europa a criticat însă propunerile, arătând că nivelul provisionării pentru NPL-uri ar trebui determinat de la bancă la bancă în acord cu autorităţile de supervizare.
Potrivit calculelor Autorităţii Bancare Europene, soluţia Comisiei ar urma să erodeze raportul de capital al băncilor cu peste 2% în decurs de 20 de ani.
Totuşi, aceste cerinţe se referă numai la creditele noi care devin neperformante. Pentru creditele deja neperformante, Comisia a propus alte măsuri. Comisia vrea să dezvolte o piaţă secundară pentru aceste credite, unde acestea pot fi tranzacţionate. Comisia vrea de asemenea să întărească cadrurile naţionale de insolvenţă.
Comisia a propus şi un model de referinţă pentru achiziţionarea şi administrarea de credite rele de către companiile naţionale de administrare de active.
Industria este mai receptivă în faţa ultimelor propuneri.
