Odată cu prelungirea războiului din Ucraina a devenit clar că acesta devine o lecţie din care învaţă mulţi alţii tactici, tehnică de luptă şi mai ales reacţia internaţională.
Din 2022, când Rusia a lansat invazia la scară largă în statul vecin, episoade de conflict s-au desfăşurat, spre exemplu, între Azerbaidjan şi Armenia, între India şi Pakistan şi între Israel şi forţele şi statele pe care le consideră o ameninţare.
Reacţia pieţelor la cel mai recent astfel de episod, între Israel şi Iran, cu scăderea acţiunilor pe bursele europene, un salt mare al preţurilor petrolului şi deprecierea monedelor de obicei instabile, arată că investitorii se aşteaptă la un conflict prelungit între cele două puteri militare şi că există riscul ca acesta să se extindă în Orientul Mijlociu.
Însă există şi alte puncte fierbinţi. China face fără perdea manevre militare ameninţătoare pentru Taiwan. De asemenea, au crescut tensiunile între China şi Filipine şi între China şi Indonezia.
Între Thailanda şi Cambodgia s-a reactivat o dispută legată de graniţe. Peste toate pluteşte războiul comercial aruncat asupra lumii de preşedintele SUA Donald Trump.
În Europa de Est, forintul, care poate fi considerat cea mai instabilă monedă din regiune, a avut nevoie doar de o oră după primele atacuri israeliene de vineri asupra facilităţilor nucleare din Iran pentru a se deprecia şi pierde tot ce s-a chinuit să câştige în faţa euro în ultimele zile. Piaţa s-a calmat între timp pentru moneda Ungariei.
Zlotul polonez, moneda celei mai puternice economii est-europene, a opus mai multă rezistenţă. Şi dolarul a făcut ceva nemaivăzut în ultimele luni, s-a apreciat faţă de celelalte valute importante ale lumii.
A fost reacţia naturală a investitorilor faţă de activele riscante şi un exemplu de ce poate urma dacă tensiunile şi pericolele se agravează. Dar, mai grav pentru Europa, atacurile israeliene asupra Iranului au scumpit petrolul şi astfel energia.
Criza de energie care a urmat invaziei ruseşti din Ucraina a provocat în UE un val de inflaţie fără precedent şi o criză a costului vieţii. Inflaţia a lovit cu cea mai mare forţă în Europa de Est.
Vineri, în opoziţie cu pieţele de capital occidentale, pe bursa de acţiuni de la Moscova a domnit optimismul. Creşterea cotaţiilor petrolului, aurului şi platinei a adus în faţa conducătorilor Rusiei perspectiva recuperării profiturilor pierdute din vânzarea de materii prime.
Iranul este un important exportator de petrol către China şi India. Ieşirea acestuia de pe piaţă ar însemna mai mulţi bani pentru companiile ruse şi pentru economia de război a Rusiei. Atacurile Israelului asupra Iranului sunt în beneficiul Rusiei, au concluzionat unii analişti.
Pentru Europa contează şi că, după cum apreciază strategii de la ING, „riscurile indică acum mai mult spre o perioadă prelungită de tensiuni, în contrast cu episoadele recente“. Iar ei cred că acest lucru va susţine dolarul. În ultimii ani, tendinţa dolarului a fost de apreciere faţă de euro, ameninţând chiar că va ajunge la egalitate cu acesta, la paritate.
Dar în ultimele luni moneda americană şi-a pierdut din valoare din cauza a ceea ce investitorii percep a fi incertitudini create pentru economia americană de politicile lui Donald Trump. Şi nimic nu părea că poate opri căderea dolarului.
În acest context, euro, având în spate economii mai predictibile, devenise popular printre investitori. Un număr în creştere de oficiali ai BCE şi de observatori au spus că este momentul ca euro să fie ajutat să aibă un rol mai mare pe scena internaţională.
Dar în prezent pe scena internaţională mare incertitudinile cresc, iar dolarul şi-a recăpătat într-o oarecare măsură statutul de activ-adăpost. La nivel mondial, petrolul mai scump poate produce stagflaţie, creştere economică anemică sau zero însoţită de inflaţie accelerată.
Că investitorii cred că economia mondială poate frâna în contextul unui nou conflict prelungit o arată scăderea, după atacurile israeliene, a preţurilor metalelor industriale, cum este cuprul, pe pieţele internaţionale.
