Guvernul a strâns cu ajutorul băncilor Deutsche Bank, Goldman Sachs, Citigroup şi BNP Paribas două miliarde de dolari prin vânzarea de obligaţiuni cu scadenţa la zece ani şi 1,2 miliarde de dolari prin plasarea de titluri scadente la cinci ani, scrie Bloomberg, care citează surse apropiate tranzacţiilor. Obligaţiunile sunt denominate în dolari.
Ungaria s-a finanţat astfel la un randament mediu de 4,2% pentru titlurile la cinci ani şi de 5,4% pentru cele de zece ani, potrivit calculelor Portfolio.hu. Subscrierile au fost de 12 miliarde de dolari.
În cea mai recentă ieşire pe piaţa din SUA, România a atras în luna februarie a anului trecut 750 milioane de dolari prin redeschiderea unei emisiuni de obligaţiuni pe 10 ani lansate în luna ianuarie. Titlurile au avut un randament de 6,45%, în scădere de la 6,875%, iar oferta a fost de patru ori mai mare decât suma împrumutată. Subscrierile au totalizat 3,2 miliarde de dolari. Aranjorii principali ai emisiunii au fost Citigroup, Deutsche Bank şi HSBC.
Pieţele sunt mai indulgente cu Ungaria
Succesul emisiunii reprezintă un semn că pieţele sunt dispuse să finanţeze politicile economice ale Ungariei, cel mai îndatorat stat din Europa de Est. Dacă s-ar fi încheiat un acord cu FMI, costul finanţării pentru Ungaria ar fi fost mult mai mici, de aproximativ 2,5%.
Dar de mult timp este clar că o înţelegere cu Fondul este imposibilă deoarece acesta nu agreează politicile economice ale guvernului condus de premierul Viktor Orban.
"Faptul că Ungariei i-a reuşit o asemenea vânzare la astfel de costuri în pofida riscurilor mai pronunţate spune enorm de multe despre cum condiţiile de pe piaţă s-au schimbat în ultimele luni. Balanţa încrederii a trecut în cazul Ungariei de la paranoia la satisfacţie", a afirmat Nicholas Spiro, director executiv la Spiro Sovereign Strategy. Ultima dată când Ungaria a plasat obligaţiuni denominate în dolari a fost în martie-aprilie 2011, când guvernul a atras 3,75 miliarde de dolari.
Ieşirea Ungariei pe pieţele internaţionale vine după un an de dispute cu FMI în privinţa independenţei băncii centrale, pe care creditorul de la Washington o vede ameninţată de demersurile lui Orban de a forma o "alianţă" cu instituţia.
De asemenea, FMI critică măsurile neconvenţionale prin care Budapesta vrea să reducă datoria, notează Bloomberg. Printre măsurile "neortodoxe" criticate se numără suprataxarea unor sectoare economice dominate de companiile străine precum cel bancar, de retail şi telecom şi naţionalizarea fondurilor private de pensii.
Mai bine cu investitorii decât cu FMI
Agenţia ungară care gestionează datoria ţării a anunţat în ianuarie că intenţionează să atragă 4-4,5 miliarde de euro anul acesta de pe pieţele internaţionale pentru a acoperi o parte a unor datorii în valută echivalente cu 5,1 miliarde de euro.
Tot în ianuarie Orban a declarat că Ungaria nu are nevoie de un bailout internaţional şi că în schimb va accesa pieţele internaţionale. Marţi, FMI a recomandat Ungariei să accelereze ritmul reformelor structurale şi s-a arătat îngrijorat de perspectivele slabe de creştere economică, notează The Wall Street Journal.
Costurile de finanţare ale ţării au scăzut substanţial anul trecut, după ce Orban a început să implementeze măsuri pentru reducerea datoriilor, iar apetitul investitorilor pentru risc a fost stimulat de programul Rezervei Federale a SUA de achiziţii de active.
De asemenea, randamentele obligaţiunilor denominate în forinţi au scăzut după ce Magyar Nemzeti Bank, banca centrală a Ungariei, a început să reducă dobânda de politică monetară. Din august, indicatorul a scăzut cu 1,5 puncte procentuale, la 5,5%, cel mai redus nivel din 2010.
Din "ereziile" Ungariei: Guvernul preferă renaţionalizarea monopolurilor
Renaţionalizarea companiilor care deţin monopolul în diferite sectoare economice ar fi benefică toturor părţilor, a declarat în ianuarie ministrul ungar al economiei Gyorgy Matolcsy, citat de The Wall Street Journal.
"Nimeni nu ar avea de pierdut dacă statul ar recâştiga monopolurile domestice, a căror privatizare a fost un pas greşit. Cumpărătorii şi-au recuperat investiţiile şi au câştigat mai mult de atât şi astfel pot preveni orice pierdere viitoare. Ar fi în interesul tuturor dacă, de exemplu, preţurile energiei şi telefoniei ar fi competitive", a spus Matolcsy.
Ungaria a privatizat aproape toate companiile deţinute de stat în anii '90. Cei mai mulţi cumpărători sunt companii străine, precum Deutsche Telekom, grupul energetic german RWE şi banca austriacă Erste. Analiştii spun că investiţiile directe străine şi restructurarea economiei au alimentat creşterea economică înaintea crizei din zona euro. Între timp, Ungaria a făcut mai mulţi paşi în preluarea controlului unor sectoare strategice precum cumpărarea operaţiunilor locale cu gaze naturale ale E.ON.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
